Peste 50 de țări au votat împotriva rezoluției ONU anti-nazism

O rezoluție a ONU care se opune celebrării nazismului și a ideologiilor legate de acesta a întâmpinat o opoziţie semnificativă din partea SUA și a altor democrații occidentale, 52 de țări votând vineri împotrivă.

CHIȘINĂU, 6 nov – Sputnik. Proiectul de rezoluție „Combaterea glorificării nazismului, neonazismului și a altor practici care contribuie la alimentarea formelor contemporane de rasism, discriminare rasială, xenofobie și intoleranță asociată”, prezentat de reprezentantul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a fost adoptat cu 105 voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, iar 15 țări s-au abținut, potrivit RT.

În rezoluție se exprimă îngrijorarea cu privire la glorificarea nazismului, neonazismului și foștilor membri ai Waffen SS și se condamnă construirea de monumente și organizarea de ceremonii publice în cinstea celui de-al Treilea Reich. Prezentând rezoluția, delegatul rus a făcut referire la o creștere a xenofobiei, a atitudinilor anti-migranți, a islamofobiei și a antisemitismului, printre alte forme de discriminare.

SUA și câțiva dintre aliații lor și-au explicat votul împotriva măsurii, spunând că Rusia se foloseşte de atrocitățile naziste pentru a-și justifica operațiunea militară în Ucraina și au insistat că alăturarea Moscovei pentru a condamna glorificarea naziștilor ar echivala cu a ajuta Kremlinul să folosească Holocaustul ca armă.

Australia, Japonia, Liberia și Macedonia de Nord au propus un amendament care să clarifice faptul că, deși sunt ferm anti-naziști, sunt și profund anti-ruși. Adăugarea lor „observă în mod alarmant că Federația Rusă a căutat să-și justifice agresiunea teritorială împotriva Ucrainei folosind pretextul eliminării neonazismului”.

Rusia s-a opus amendamentului, acuzându-i pe autori că „încearcă să creeze o diviziune între state”, fiind propus la comisie în ultimul moment. A fost adoptat cu 63 de voturi pentru, 23 împotrivă și 65 de abțineri.

Moscova a introdus o rezoluție similară anul trecut, înainte să înceapă operațiunea sa militară în Ucraina, dar după lovitura de stat susținută de SUA, care a dus la instalarea unui guvern care a permis existenţa grupărilor neo-naziste precum Batalionul Azov și glorificarea lui Stepan Bandera, colaboratorul nazist ucrainean, a cărui Organizație a Naționaliștilor Ucraineni a fost responsabilă de masacrul a zeci de mii de polonezi și evrei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La rezoluția din 2021 s-au opus doar de două state: SUA și Ucraina.