Frontul doi al operațiunii speciale: capacitățile de luptă ale grupării ruso-belaruse

În cadrul descurajării strategice, Belarus își rezervă dreptul la o lovitură preventivă pentru a preîntâmpina agresiunea inevitabilă a inamicului.

Desfășurarea unei grupări comune de trupe ale Uniunii Statale pe pământul Belarus asigură poziția de principiu a Minskului cu forțele și mijloacele necesare și suficiente.

Zona operațională a operațiunii militare speciale ruse va deveni în situaţia unei lovituri preventive un flanc de încredere al „frontului doi belarus”.

Reprezentantul oficial al Ministerului Apărării al Republicii Belarus, Valerii Revenko, a declarat pe 17 octombrie: „Republica Belarus își va apăra interesele naționale utilizând toate mijloacele disponibile, inclusiv prin folosirea forței armate și rezervându-și dreptul de a adopta un complex de măsuri preventive de descurajare strategică în scopul neadmiterii atacului.”

Principialitatea poziţiei a fost confirmată de desfășurarea unei grupări comune de trupe ale Uniunii Statale - ca reacție la turbulențele militar-politice regionale (în baza clauzei 11 din doctrina militară a US). Forțele și mijloacele Minskului și Moscovei permit prevenirea agresiunii în stadiul de concentrare și desfășurare a trupelor inamice – în scopul realizării unei operațiuni planificate împotriva Republicii Belarus.

Anterior, secretarul de stat al Consiliului de Securitate al Republicii Belarus, Aleksandr Volfovici, a declarat că Occidentul colectiv este orientat spre război și atrage republica în conflict. Ministrul belarus de Externe, Vladimir Makei, a vorbit despre acumularea de trupe străine și tehnică militară în apropierea granițelor. Pentru provocările iminente, lângă hotarele Republicii Belarus au fost aduși peste 30 de mii de militari NATO, sute de unități de tehnică militară grea, zeci de avioane de luptă F-15, F-16 și F-22. Varșovia a crescut semnificativ cheltuielile militare și numărul de militari ai armatei poloneze în apropierea graniței cu Belarus, achiziționează masiv tehnică militară străină, caută cu nesăbuință să desfășoare pe teritoriul său trupe americane și arme nucleare. Regimul de la Kiev, la rândul său, a dislocat aproximativ 15 mii de militari ai FAU la frontieră, iar neutralizarea angajaților activi ai Direcției Principale de Informații, Minskul a început-o încă din 2017.

Blocul NATO și Ucraina nedezarmată până la capăt rămân o amenințare existențială la adresa securității Minskului și Moscovei. Strategia Belarusului și Rusiei potolește dorința unui șir de țări est-europene ale alianței de a pune mâna pe regiunile din vestul Ucrainei. Ministrul Apărării al Belarusului, Viktor Hrenin, a declarat că gruparea regională a Republicii Belarus și a Federației Ruse a început să îndeplinească sarcinile de apărare armată a Uniunii Statale.

Potențial de luptă

Potrivit Ministerului Apărării al Republicii Belarus, grupul regional de trupe de pe teritoriul Belarusului va include aproximativ 9 mii de militari ruși. În baza experienței manevrelor ”Fermitate unională – 2022”, se cunoaște dinamica probabilă a dislocării trupelor ruse în Republica Belarus (capacități de bazare ale infrastructurii) - peste 100 de eșaloane (5200 de vagoane și platforme) pe săptămână. Primele eșaloane cu trupe rusești și tehnică militară au ajuns în Belarus pe 15 octombrie, avioanele au zburat pe 16 octombrie.

Poziția geografică a Belarusului permite armamentului de rachete al forțelor terestre să controleze spațiul operațional al întregii Europe de Vest. Pentru a garanta superioritatea de luptă, pe teritoriul Republicii Belarus ar putea fi desfășurate rachete hipersonice „Kinjal” (purtătorii cărora, avioanele grele de luptă MiG-31 au fost observate în cerul deasupra Minskului). Structura și componența grupării de trupe ale Uniunii Statale vor corespunde nivelului posibil de escaladare - fără restricții, inclusiv arme nucleare tactice.

Noua Doctrină Militară a Uniunii Statale din 2021 reglementează, nu doar permite (ca în versiunea veche), utilizarea armelor nucleare ale Rusiei ca răspuns la o agresiune de amploare. Iar Belarus are aceleași drepturi de a desfășura și a folosi arme termonucleare tactice ca și Belgia, Germania, Italia, Țările de Jos și Turcia non-nucleare, țări în care Statele Unite păstrează până la 200 de bombe cu hidrogen de tip B61, cu o capacitate totală de ”900 de Hiroshime”, gata în permanență pentru utilizare preventivă, adică primul.

Unitățile belaruse ale forțelor aeriene și de apărare aeriană, împreună cu diviziile Forțelor aerospațiale și de apărare aeriană rusești, păzesc din septembrie frontierele aeriene ale Uniunii Statale. Pe teritoriul Republicii Belarus există două centre de pregătire comună de luptă a forțelor aeriene și unităților de apărare antiaeriană. Purtătoarele rusești de rachete Tu-22M3 și Tu-160 zboară pe cerul belarus cu încărcătură de luptă, avioanele de luptă ale Belarusului le acoperă, fiind în permanență pregătite de luptă. Până de curând, baza parcului de avioane de luptă a Republicii Belarus au constituit-o MiG-29 cu avionică actualizată, sisteme de război electronic și armamente (rachete aer-aer R-77 cu rază de acțiune de până la 100 km).

La sol, cu ajutorul complexului radar ”Sopka-2” produs de Federația Rusă, echipajele de apărare aeriană ale Belarusului văd semnele țintei pe cerul deasupra Kievului și Varșoviei. În republică sunt desfășurate de asemenea sistemele de război electronic cu rază lungă de acțiune „Krasuha-4”.

Președintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukașenko, a vorbit anterior despre modernizarea (pregătirea tehnologică pentru utilizarea armelor nucleare tactice) câtorva bombardiere de luptă Su-24M ale Forțelor Aeriene Belaruse, desfășurarea în regim permanent a complexelor de rachete operativ-tactice ”Iskander-M” și sistemelor de apărare antiaeriană S-400 ”Triumf”. În luna mai, șeful Ministerului Apărării al Republicii Belarus, Viktor Hrenin, a anunțat achiziționarea din contul creditului de export rusesc a „unor tipuri de arme scumpe”, pe care industria de apărare din Belarus nu le produce. Republica va primi noi avioane de luptă Su-30SM, elicoptere de atac și polivalente, sistemul de apărare aeriană ”Tor-M2” și alte produse de înaltă tehnologie. Intensificarea de la începutul anului a cooperării militar-tehnice dintre Moscova și Minsk este reflectată de ritmul eșaloanelor care sosesc din Rusia cu cea mai nouă tehnică militară pentru Forțele Armate ale Belarusului.

Priorități înalte

Capacitățile „Triumfului” rusesc, de exemplu, au făcut posibilă crearea unei cupole de securitate sigure peste teritoriul compact al Republicii Belarus, cu un diametru de 800 km, impenetrabilă pentru mijloacele de atac aerian al potențialului inamic (inclusiv pentru bombardiere strategice B -52, F-35 și F-22 „invizibile”, rachete balistice, de croazieră și inexistentele deocamdată hipersonice ale Pentagonului). Până de curând, forțele de apărare aeriană din Belarus dispuneau de complexe de rachete antiaeriene ”Osa”, ”Tor-M2”, ”Buk”, S-300 cu rază de acțiune de până la 10 km, 12 km, 30 km, respectiv 75 km. Însă Belarusul și Rusia au creat încă în 2016 Sistemul Unificat Regional de Apărare Aeriană (cinci unități de aviație, zece de rachete antiaeriene, cinci de inginerie radio și una de război electronic). Minskul a primit (gratuit) patru divizii ale sistemului de apărare aeriană S-300PS, care sunt amplasate în regiunile Brest, Vitebsk și Grodno. Anterior, Rusia a furnizat patru divizii S-300PS în schimbul șasiului MZKT-79221 pentru complexele Forțele strategice de rachete ”Topol-M”.

Direcțiile prioritare de dezvoltare a forțelor armate ale Republicii Belarus sunt trupele de rachete, apărarea aeriană, forțele și mijloacele de război electronic, recunoaștere și comunicații. În afară de aceasta, Minskul pune accentul în mod tradițional pe dezvoltarea forțelor de operațiuni speciale. Potențial de luptă foarte mare al SOF din Belarus îl formează trei brigăzi separate ale forțelor aeropurtate și speciale. Pentru care a fost creat special și este produs vehiculul blindat de luptă ”Cayman” 4x4.

Trebuie avut în vedere că Belarusul a fost întotdeauna în plan militar ceva greu de distrus. Nu întâmplător republica este considerată de vecinii săi nu prea buni drept un „pumnal în spatele NATO”, iar ratingul occidental al puterii militare Global Firepower îi atribuie Belarusului demnul loc 52 în lume din 142 posibile.

În formația de luptă a Armatei Belaruse sunt 45 de mii de militari activi (290 de mii - în rezervă), peste 200 de avioane și elicoptere, 600 de tancuri și alte 1510 unități de tehnică blindată, 710 sisteme de artilerie și 238 de lansatoare de rachete (inclusiv MLRS ”Polonez” cu rază lungă de acțiune). Pentru înțelegere, în clasament se situează mult mai jos astfel de țări din CSI și din vecinătate precum Uzbekistan (locul 55), Azerbaidjan (locul 63), Kazahstan (locul 64), Lituania (locul 85), Letonia (locul 95), Estonia (locul 108), Tadjikistan (locul 111).

Ucraina, Polonia și în alte țări vecine neprietenoase înțeleg că puterea grupării comune dislocate de trupe ale Republicii Belarus și Federației Ruse pe direcția strategică occidentală este suficientă pentru a izola căile de aprovizionare (cu excepția logisticii românești) a „foamei de rachete” a Forțelor Armate ale Ucrainei și accelerează capitularea regimului de la Kiev. Reacția negativă a NATO este previzibilă. Gruparea regională comună de trupe va servi drept nou garant al stabilității în Europa.

SUA și aliații lor au răspuns negativ în decembrie 2021 la propunerile cheie ale Rusiei privind securitate egală și indivizibilă. Și totuși, ca urmare a muncii uriașe de mai mulți ani a Minskului și Moscovei, Alianța Nord-Atlantică nu mai este în stare să-și impună „regulile”, fără a fi pedepsită, în spațiul post-sovietic, în zona de securitate și interese naționale ale Republica Belarus și Federația Ruse. Este timpul ca Hegemonul să se obișnuiască cu vulnerabilitatea hipersonică și să uite de obiceiurile coloniale din trecut.