Editoriale
Editorialiștii Sputnik și RIA Novosti analizează procesele politice și sociale din țara noastră și din lume și fac pronosticuri privind evoluțiile ulterioare

”Au efectuat exerciții „Cine profită în urma diversiunii de la ”Nord Stream”

© Sputnik / Grigory Sysoev / Accesați arhiva multimediaУчасток магистрального газопровода "Северный поток"
Участок магистрального газопровода Северный поток  - Sputnik Moldova, 1920, 04.10.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Povestea cu exploziile la ”Nord Stream” capătă amploare. Kremlinul acuză de sabotaj Statele Unite, Europa arată spre Moscova.
Analiștii militari avansează propriile ipoteze - din cauza particularităților reliefului mării, cercul suspecților se restrânge. Cine poate fi în spatele acestui atac terorist – citiți în materialul RIA Novosti.

Un submarin

Ziarul american The Times susține că Moscova a încercat să destabilizeze Europa în timpul crizei energetice. Ce-i drept, jurnaliștii nu au explicat de ce ar trebui să-ți arunci în aer propria magistrală, dacă este suficient să închizi robinetul.
Asupra acestui lucru indică și analiștii. De exemplu, fostul ofițer elvețian de informații Jacques Beau a explicat într-un interviu pentru Radio Courtoisie că, fără gaz, Kremlinul „pierde orice posibilitate” de a exercita presiuni asupra Germaniei. În afară de aceasta, este vorba și de pierderi de miliarde de dolari, deoarece ”Stream-urile” au fost construit în temei de Rusia.
Este inconsistentă, potrivit experților, și ipoteza „submarinului rusesc” care ar fi lansat torpile asupra conductelor. Explozia a avut loc în apropiere de insula Bornholm, în apele teritoriale daneze. Acolo sunt desfășurate stații de interceptare subacvatică ale NATO. Aparataj similar este amplasat și în alte părți ale Mării Baltice. Militarii țărilor NATO ascultă non-stop apele și știu perfect ce se întâmplă în ele.
Un submarin, batiscaf sau dronă rusești nu ar fi putut pătrunde neobservate în zona gazoductului. Mai ales că marea în această regiune nu este foarte adâncă, aproximativ 80 de metri - aparatul subacvatic este ușor de observat cu ochiul liber dintr-un avion antisubmarin.
În cele din urmă, flota baltică are un singur submarin în serviciu: submarinul diesel-electric ”Dmitrov” al proiectului 877 Halibut. Aceste submarine nu sunt proiectate pentru astfel de diversiuni.
Flota maritimă militară a Rusiei are doar trei baze în Marea Baltică – la Kaliningrad, Baltiisk și Kronștadt. Ele sunt monitorizați în permanență de ”Poseidonii” americani, care pot decola din Polonia (porturile Gdynia și Swinoustse), Germania (bazele Warnemünde, Kiel și Eckernferde), Danemarca (bazele Frederikshavn și Korser), precum și de pe aerodromurile noilor membri NATO - Finlanda și Suedia.

Cui îi folosește

Autoritățile ruse indică asupra „urmei americane”. În primul rând, după cum menționează Ministerul rus de Externe, Washingtonul are motive economice.
Asupra acestui fapt indică, între altele, declarația secretarului de stat Anthony Blinken, care a calificat renunțarea țărilor europene la gazele rusești drept „o oportunitate strategică uriașă” pentru SUA.
„Încă în anii 1970, peste ocean a fost formulată strategia: să nu fie admisă apropierea economică dintre URSS și Germania”, - explică politologul-americanist Serghei Sudakov. - „Această abordare se pare că este urmată și astăzi. Simbioza tehnologiilor germane și resurselor rusești este visul de groază al Washingtonului. Dintr-o dată a devenit limpede că Germania, fără resurse energetice ieftine, nu mai face față rolului de principală locomotivă a Uniunii Europene. Prin slăbirea Berlinului, Washingtonul elimină un concurent economic".
Potrivit lui Sudakov, este vorba de încercarea de a face țările UE dependente de gazul natural lichefiat (GNL) produs de SUA. El este mult mai scump decât cel rusesc, dar europenii pur și simplu nu au altă opțiune.
"Capacități tehnice pentru efectuarea unei astfel de diversiuni au americanii și cei mai apropiați aliați ai lor, britanicii", consideră expertul. ”Flotă a șasea americană a stat în Marea Baltică toată vara. Acolo, între altele, au fost efectuate exerciții de deminare a unor obiective pe fundul mării. Dar dacă ceva trebuie deminat, mai întâi ar trebui să fie minat. Iar cu asta în mod sigur nu există probleme”.
NATO este înarmată cu roboți subacvatici automatizați, capabili să pună explozibili. În afară de aceasta, adâncimea la care sunt amplasate conductele permite ca acest lucru să-l facă chiar și înotătorii de luptă.

O experiență bogată

Precedente au existat deja. Astfel, în vara anului 1982, a avut loc o explozie la gazoductul Urengoi-Surgut-Cheliabinsk. Infrastructura care trebuia să ofere URSS până la opt miliarde de dolari pe an, a fost grav avariată. Potrivit fostului director al Agenției Naționale de Informații Spațiale a SUA, Thomas Reed, diversiunea a fost pusă la cale de CIA. Serviciul secret a „contaminat” calculatoarele responsabile de operarea conductei.
Un an mai târziu, SUA au încercat să submineze economia statului Nicaragua, trimițând încolo un grup de înotători de luptă. Aceștia au distrus mai întâi depozitele de petrol din portul Corinto, care alimentau întreaga țară. Apoi - cea mai importantă conductă din Puerto Sandino.Iar ulterior agenții serviciilor speciale au minat apele teritoriale pentru a nu lăsa tancurile petroliere să treacă.
În 1984, când această istorie a ajuns în presă, Managua s-a adresat Curții Internaționale de Justiție.Arbitrajul a recunoscut vina Washingtonului și l-a obligat să achite despăgubiri. Dar SUA au blocat rezoluția respectivă.Pentru această diversiune, ca și pentru multe altele, așa și nu a răspuns nimeni.
Fluxul de știri
0