”Păienjenișul gazelor” OCS: Cum ”Estul colectiv” se ”împletește” cu conducte de gaz

Criza energetică, livrările de resurse energetice și construcția unei noi infrastructuri energetice - sunt dintre cele mai importante subiecte abordate în timpul summitului OCS, care are loc acum la Samarkand.

În urma primei zile a evenimentului, la întâlnirile șefilor de stat și pe culoarele summit-ului au fost discutate diverse proiecte cu privire la gaze în diverse părți ale continentului, care împreună iau forma unei singure rețele de conducte a OCS.

Detalii – în materialul Sputnik, semnat de Vadim Pavlov.

Mișcarea multașteptată

Unul dintre proiectele cheie și cel mai apropiat de realizare în domeniul construcției infrastructurii gazelor din regiune este astăzi construcția gazoductului ”Forța Siberiei-2” (și continuarea acestuia, ”Soiuz Vostok”), care va ajunge de la zăcămintele din Siberia de Vest în China, tranzitând Mongolia.

Părțile discută demult acest proiect, dar proiectarea lui a început abia în mai 2020. În ianuarie 2022, șeful ”Gazprom”, Alexei Miller, și viceprim-ministrul Mongoliei, Sainbuyangiin Amarsaikhan, au semnat un protocol privind finalizarea studiului de fezabilitate pentru construcția gazoductului. Se preconizează că prin această conductă vor fi pompați până la 50 de miliarde de metri cubi pe an.

Este interesant că noua conductă de gaz poate deveni un înlocuitor deplin pentru ”Nord Stream-1”, prin care pot fi exportați anual în Europa 55 de miliarde de metri cubi (de altfel, din aceleași zăcăminte din Siberia de Vest), menționează Stanislav Mitrahovici, expert principal al Fondului Național de Securitate Energetică, cercetător la Universitatea Financiară de pe lângă Guvernului Federației Ruse.

Adică, datorită „Forței Siberiei-2”, Rusia va putea obține o piață alternativă pentru „combustibilul său albastru” care, teoretic, poate „cădea” din direcția europeană din cauza actualei situații geopolitice. Totodată, livrările ar putea și să depășească 50 de miliarde de metri cubi, în cazul creșterii capacității de debit a gazoductului.

Însă există și o problemă - contractul cu China nu a fost încă semnat.

„Consider că astăzi ”Forța Siberiei-2” este un proiect prioritar pentru Rusia”, spune Stanislav Mitrahovici. - Este necesară accelerarea procesului de încheiere a contractului pentru acest proiect. De asemenea, este posibilă extinderea amplorii funcționării ”Forței Siberiei-1”, de la 38 de miliarde de metri cubi cu încă aproximativ 15 miliarde, acest lucru este de asemenea important.”

În timpul summitului OCS, la care participă reprezentanți de rang înalt și șefi ai mai multor țări (inclusiv China, Mongolia și Rusia), a fost abordată din nou tema „Forței Siberiei-2”. Și se pare că s-au făcut progrese în realizarea acestui proiect.

După cum a declarat în timpul summitului de la Samarkand viceprim-ministrul Federației Ruse Aleksandr Novak, în timpul apropiat este așteptată realizarea unor înțelegeri definitive în privința ”Forței Siberiei-2”.

De asemenea, merită amintit că săptămâna trecută, în cadrul WEF-2022, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat că s-a ajuns la un acord (între Federația Rusă și China) privind principalii parametri de livrare a gazelor către China prin Mongolia.

Se pare că lucrurile se mișcă într-adevăr, ceea ce înseamnă că o reorientare a exporturilor de gaze rusești către est este aproape.

Crearea ”păienjenișului gazelor” OCS

După cum a declarat Aleksandr Novak în marja summit-ului de la Samarkand, în scurt timp va începe realizarea proiectului construcției gazoductului ”Pakistan Stream”, cu lungimea de 1.100 de kilometri. Acesta va trece exclusiv prin teritoriul Pakistanului și va lega portul Karachi din sud de orașul Lahore din nordul țării.

Acest proiect prevede furnizarea de GNL regazificat (întrucât gazul natural lichefiat este furnizat pe mare în sudul țării). De altfel, chestiunea livrărilor de GNL către Pakistan a fost discutată de asemenea de Moscova și Islamabad, a spus dl Novak.

Prin această conductă vor putea „trece” anual 12,4 miliarde de metri cubi (se discută și despre posibilitatea creșterii capacității până la 16 miliarde de metri cubi).

”Pakistan Stream”, după cum se așteaptă, va fi conectat la gazoductul de 1735 de kilometri aflat în construcție TAPI (Turkmenistan-Afganistan-Pakistan-India), cu o capacitate de 33 de miliarde de metri cubi de „combustibil albastru” pe an. În felul acesta, gazele din Turkmenistan, trecând prin conducta TAPI, vor putea ajunge de asemenea în ”Pakistan Stream”.

În afară de cele enumerate mai sus, Alexander Novak a calificat proiectul gazoductului ”Rusia-Kazahstan-Uzbekistan-Afganistan-Pakistan” drept unul de perspectivă. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a discutat despre același proiect la întâlnirea cu premierul Pakistanului Shahbaz Sharif, vorbind despre infrastructura deja creată pentru aceasta în Federația Rusă, Kazahstan și Uzbekistan și despre necesitatea „soluționării acestei probleme cu Afganistanul”.

Pe lângă beneficiile evidente pentru țările vecine (inclusiv, printre altele, venituri la bugetul de tranzit și gazificarea anumitor regiuni, de exemplu, ale Kazahstanului), acest proiect este o opțiune interesantă și pentru Rusia.

Gazoductul va fi legat, probabil, de restul proiectelor din regiune – și cu TAPI, și cu ”Pakistan Stream”, și cu ”Iran-Pakistan” (la care se poate alătura și India). Datorită acestei conducte, Federația Rusă își va putea deschide noi piețe pentru livrarea gazelor – de exemplu, una atât de uriașă precum India. Iar în contextul situației geopolitice din ce în ce mai complicate și a reducerii livrărilor de „combustibil albastru” către Europa, necesitatea unei reorientări mai pronunțate a exporturilor către Asia este mai mult decât evidentă.

După cum a menționat director general adjunct al Institutului Național de Energetică Alexander Frolov, declarațiile despre proiectul gazoductului din Rusia către Pakistan în tranzit prin Kazahstan, Uzbekistan și Afganistan erau în general așteptate, după ce Federația Rusă a intensificat dezvoltarea relațiilor cu Iranul.

„Există proiectul TAPI, care presupune trecerea gazoductului prin Afganistan și Pakistan până în India. Ar fi logic să ne concentrăm pe piața Pakistanului și pe piața Indiei, având propriile rezerve și având un partener regional, care poate deveni Iranul. Voi aminti că ”Gazprom” s-a înțeles cu colegii iranieni în privința posibilitatea de a utiliza gazul iranian în cadrul unei scheme de schimb. Adică, teoretic, se va putea efectua un fel de schimb folosind gaz iranian pentru livrări”, a explicat expertul.

Potrivit acestuia, nu putem vorbim despre o realizare a proiectului într-un timp foarte apropiat deoarece astfel de gazoducte sunt construite minim în patru-cinci ani, astfel că și lansarea ar putea avea loc nu mai devreme de a doua jumătate a acestui deceniu.

„În viitor ar putea fi realizate proiecte de construcție a gazoductelor către Pakistan și India prin Marea Caspică și Iran, prin Asia Mijlocie și Centrală. Dar cel puțin nu în următorii doi ani. Posibil, construcția ar putea începe în a doua jumătate a anilor 2020”, este de acord Stanislav Mitrahovici.

„În ceea ce privește capacitatea potențialului gazoduct Rusia-Kazahstan-Uzbekistan-Afganistan-Pakistan, aceasta va depinde numai de cererea din regiune”, menționează Aleksandr Frolov. – De exemplu, Pakistanul are anumite planuri de creștere a consumului de gaze, în afară de aceasta, Islamabadul cooperează cu ”Gazprom”, iar crearea sistemului de gazoduct care să vină din țările Asiei Mijlocii ar putea accelera gazificarea țării. În același timp, trebuie înțeles că aceasta este o țară cu o populație destul de mare (aproximativ 228 de milioane de oameni - a 5-a din lume ca număr de populație), care are un potențial mare în ceea ce privește cererea de resurse energetice.”

În același timp, spune expertul, pentru Rusia aici este mult mai interesantă ”ieșirea gazelor în India”.

„Eu aș paria pe faptul că venirea gazului nostru în India este posibilă. Altceva este că traseul în sine este destul de lung și dificil. De aceea mă refer la faptul că Rusia are nevoie de un partener regional, care în cadrul OCS, așa cum am spus mai sus, ar putea fi Iranul”, a concluzionat expertul.