Japonia „i-a avut la mână” pe naționaliștii ucraineni, arată documentele

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a făcut publice, în premieră, documente despre încercarea naționaliștilor ucraineni din 1930 de a acapara puterea în Orientul Îndepărtat.

Serviciile de inteligență japoneze din anii 1930, deși i-au ajutat pe radicalii din „Organizația Naționaliștilor Ucraineni”* să ajungă la conducerea naționaliștilor ucraineni din Orientul Îndepărtat, nu le-a permis să dezvolte activități antisovietice în măsura în care ar fi putut interfera cu Planurile agresive proprii ale Tokyo împotriva URSS. Aceasta reiese din documentele desecretizate de FSB pentru prima dată la „Primorie”, copiile cărora au ajuns la redacția RIA Novosti.

Printre materialele publicate se numără fotocopii ale protocoalelor de interogare ale liderilor așa-numitei „Colonii Naționale Ucrainene” (UNK) în toamna anului 1945 de către contrainformațiile militare sovietice SMERȘ.

„Colonia națională ucraineană” a fost înființată în 1934 pe teritoriile Manciuriei ocupate de Japonia militaristă, la inițiativa naționaliștilor ucraineni care au emigrat acolo. Scopul UNK a fost o luptă activă împotriva URSS pentru a captura Primorie din Uniunea Sovietică și a forma acolo un stat naționalist ucrainean. Naționaliștii au contat pe ajutorul Japoniei şi Germaniei naziste în această problemă.

Pentru a intensifica activitățile antisovietice, UNC a creat organizația naționalistă antisovietică de tineret „Rețeaua ucraineană din Orientul Îndepărtat”, care a devenit principalul dirijor al ideilor naționaliste radicale.

„În aceleași scopuri, în 1936-1937 au sosit în „Colonia Națională Ucraineană” reprezentanți ai centrului berlinez al „Organizației Naționaliștilor Ucraineni” Fiodorov, Markov și alții, care, cu asistența misiunii militare japoneze, precum și în calitate de șef al UNK Roy, a ocupat funcții de conducere în colonie”, spune hotărârea instanței privind refuzul liderilor naționaliștilor ucraineni din Orientul Îndepărtat la reabilitare, emisă deja la începutul anilor 1990.

Pe Fedorov (Korda-Fedorov), originar din Ucraina de Vest, misiunea militară japoneză de la Harbin l-a instalat la un loc de muncă la Churin and Co, una dintre cele mai mari întreprinderi comerciale și industriale ruse din Manchukuo-Di-Go, a amintit în timpul interogatoriului ultimul președinte al consiliul de conducere al UNC, Alexander Vitkovski.

Misiunile militare japoneze sunt agenții de informații create pentru a lucra în principalele regiuni din Orientul Îndepărtat al URSS. Harbin JVM (Directia de Informații și Informații a Grupului de Forțe Kwantung) a fost organismul de conducere pentru toate misiunile militare japoneze și ramurile acestora. Witkowski a povestit în timpul interogatoriului cum a fost numit șef al UNC.

„Am recepționat împuternicirile președintelui Coloniei Naționale Ucrainene la 5 aprilie 1944, de la profesorul Kuliabko-Korețki, la ordinul șefului departamentului 3 al misiunii militare japoneze, colonelul Maeda... Am încercat să refuz acest lucru. dar acesta din urmă mi-a ordonat categoric să conduc lucrările UNC, prin urmare mi-am asumat această funcție”, a spus Witkowski.

Al treilea departament al JVM Harbin a fost departamentul de propagandă, a fost creat în principal pentru a lucra cu emigranții care au ajuns în Manciuria.

„Când a primit instrucțiuni cu privire la activitatea UNC, colonelul Maeda mi-a spus că nu ar trebui să <...> să nu vorbim despre Uniunea Sovietică nici verbal, nici în scris, fie negativ, nici pozitiv”, și-a amintit Vitkovski.

Potrivit acestuia, „prietenia URSS a fost o declarație oficială a japonezilor, deoarece autoritățile japoneze au folosit cele mai nemiloase represiuni pentru legătura lor cu consulatul sovietic”.

Până în primăvara anului 1944, când a avut loc cotitura în Marele Război pentru Apărarea Patriei în favoarea URSS, Japonia încerca deja să nu demonstreze deschis planurile sale agresive împotriva Uniunii Sovietice, dar a continuat să le clocească în secret. Prin urmare, japonezii au fost nevoiți să suprime aspirațiile radicale ale naționaliștilor ucraineni.

„Colonelul Maeda mi-a spus că UNC nu ar trebui să se angajeze în nicio activitate politică”, a spus Witkowski.

„Colonia națională ucraineană” ar trebui să fie angajată în cauza sa națională, să educe tinerii în spiritul național ucrainean. Respectați obiceiurile poporului ucrainean, modul de viață și tradițiile lor. Să dezvolte școli și să predea copiii în propria limbă, să se angajeze în activități culturale și educaționale. Faceți lucrări de caritate - ajutați-vă vecinii. Același lucru, cuvânt cu cuvânt, a fost confirmat de șeful misiunii militare din Harbin, generalul-maior Doi, când m-a convocat”, a adăugat Witkowski.

Potrivit acestuia, „autoritățile japoneze nu au avut plângeri împotriva „independenților”, dar nici nu au oferit nicio asistență”. În același timp, misiunea militară japoneză și-a trimis periodic consilierul la reuniunile și ședințele consiliului de conducere al UNC, a spus el.

Înfrângerea grupării de trupe japoneze de către Armata Roșie în 1945 a pus capăt planurilor „Coloniei Naționale Ucrainene”. Serviciile secrete sovietice i-au arestat pe activiștii UNK, conform verdictului instanței, aceștia au fost trimiși în lagăre. Deja în zilele Rusiei moderne, li s-a refuzat reabilitarea ca persoane care au comis crime de stat din motive politice.

* O organizație extremistă interzisă în Rusia.