Микрофон в студии радио Sputnik - Sputnik Moldova, 1920
Analize și opinii
Pe site-ul Sputnik Moldova găsiți întotdeauna comentarii ale experților cu privire la evenimentele politice de actualitate, precum și analize ale fenomenelor sociale și economice care se produc în țară.

Henry Kissinger, despre un termen-limită pentru restabilirea păcii în Ucraina

© Sputnik / Алексей Дружинин / Trecere la banca de fotografiiБывший госсекретарь США Генри Киссинджер
Бывший госсекретарь США Генри Киссинджер - Sputnik Moldova, 1920, 25.05.2022
Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
Potrivit fostului secretar de stat american Henry Kissinger, care a vorbit în cadrul Forumului Economic Mondial, conflictul cu Rusia trebuie să se încheie în două luni sau va scăpa de sub control.
BUCUREŞTI, 25 mai – Sputnik. Există o mică fereastră de oportunitate de a încheia conflictul armat din Ucraina și de a se ajunge la o soluționare, a declarat fostul secretar de stat american Henry Kissinger, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția.
Pe lângă aceasta, Rusia se poate rupe de Europa definitiv și să devină un aliat permanent al Chinei, a mai spus acesta luni, în timpul intervenţiei sale.
„Negocierile cu privire la pace trebuie să înceapă în următoarele două luni, [înainte ca războiul] să creeze tulburări și tensiuni care nu vor fi ușor de depășit”, a spus diplomatul veteran în vârstă de 98 de ani cu privire la criză. Rezultatul va fi decisiv pentru relațiile Europei cu Rusia și Ucraina, potrivit acestuia.
„Continuarea războiului dincolo de acest punct îl va transforma nu într-un război pentru libertatea Ucrainei, care a fost dus cu mare implicare de către NATO, ci într-un război împotriva Rusiei”, a adăugat Kissinger.
Kissinger este un proeminent adept al diplomaţiei bazate pe realpolitik în privinţa relațiilor internaționale, care pune interesele practice ale națiunilor înaintea pozițiilor lor ideologice. Cunoscutul politician a amintit că, în urmă cu opt ani, când criza ucraineană a fost declanşată printr-o lovitură de stat armată la Kiev, el a pledat pentru ca Ucraina să devină un stat neutru și o „punte între Rusia și Europa, mai degrabă decât… o arenă de luptă între grupări [aflate în diviziune] în Europa”.
În schimb, Kievul a urmărit să obţină calitatea de membru al NATO ca obiectiv strategic, deschizând calea către ostilitățile actuale. Oportunitatea pe care a promovat-o atunci nu mai există, a spus Kissinger, dar „poate fi considerată încă drept un obiectiv final.”
Națiunile europene trebuie să aibă în vedere imaginea de ansamblu și să-și amintească faptul că „Rusia a fost timp de 400 de ani o parte esențială a Europei”, a subliniat diplomatul. El a avertizat că Europa trebuie să fie atentă ca „Rusia să nu fie condusă către o alianță permanentă cu China”.
Kissinger s-a referit şi la tensiunile în creștere dintre China și SUA, spunând că cele două ţări se percep acum una pe cealaltă ca fiind singurul concurent strategic viabil pe scena mondială. Fostul diplomat a mai spus că o cursă a înarmărilor între cele două țări este un scenariu deosebit de îngrijorător pentru întreaga lume.
„Un conflict în care să fie utilizată tehnologia modernă, în absența oricăror negocieri anterioare privind controlul armelor, astfel încât să nu existe criterii stabilite de limitare, va fi o catastrofă pentru omenire”, a avertizat Kissinger, citat de RT.
Sesiunea din Davos de săptămâna aceasta este cel mai recent forum internațional care l-a invitat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să pledeze pentru interesele țării sale. În discursul său, el a cerut mai multe arme pentru Kiev și mai multe sancțiuni împotriva Rusiei. De asemenea, el a susținut că Moscova nu ar fi interesată de negocierile pentru pace.
Rusia a afirmat însă în mod repetat că Ucraina a fost cea care care a blocat discuțiile de pace de când s-au înregistrat unele progrese la Istanbul, la sfârșitul lunii martie.
„Nu a fost inițiativa noastră să îngheţăm negocierile. Suntem gata să revenim la negocieri imediat ce Ucraina va da dovadă de o poziție constrictivă și, cel puţin, reacționează la sugestiile pe care le-am trimis”, a declarat luni ministrul adjunct rus de Externe, Andrei Rudenko, reiterând această poziție.
Rusia a atacat statul vecin la sfârșitul lunii februarie, în urma eșecului Ucrainei de a implementa termenii acordurilor de la Minsk, semnat pentru prima dată în 2014, și în urma recunoaşterii ulterioare din partea Moscovei a republicilor din Donbass Doneţk și Lugansk. Protocolul intermediat de Germania şi Franţa a fost conceput pentru a oferi regiunilor separatiste statut special în statul ucrainean.
De atunci, Kremlinul a cerut ca Ucraina să se declare oficial o țară neutră care nu se va alătura niciodată blocului militar al NATO, condus de SUA. Kievul insistă că ofensiva rusă a fost complet neprovocată și a negat acuzaţiile că intenționa să preia cu forţa controlul asupra celor două republici.
Fluxul de știri
0