Cenzura a înlocuit libertatea de expresie cu care se lăuda Occidentul

Reacția mass-media și a așa numitei ”societăți civile” occidentale față de achiziția Twitter de către excentricul miliardar Elon Musk, arată multe despre situația reală a societății occidentale.

BUCUREȘTI, 30 apr - Sputnik. Elon Musk a promis că va restaura libertatea de expresie pe Twitter. Acest lucru, în loc să bucure, a provocat reacții dure, amenințătoare, speriate chiar de perspectiva că pe una din cele mai puternice rețele de socializare din lume nu va mai exista o cenzură ideologică și politică ca până acum.

S-a mers până acolo încât oficiali din UE au amenințat cu interzicerea rețelei de socializare pe teritoriul Uniunii Europene în cazul în care ....cenzura nu va rămâne.

Unul din fenomenele ce au marcat puternic ultimii ani, îndeosebi ultimii 2 ani, cei ai pandemiei de Covid, a fost lupta disperată a autorităților occidentale și a mass-media mainstream, împotriva oricărui discurs care nu este conform cu linia oficială.

Expresia ”fake news”, deși ar trebui să însemne ”știre falsă” a ajuns să însemne ”știre neconformă cu propaganda oficială”. Simpla punere în discuție a narativului oficial a fost etichetată ca ”fake news”, iar simpla etichetă de ”fake news” a ajuns să justifice cenzura și interzicerea.

Agravarea crizei din Ucraina a dus la declanșarea unui întreg val de cenzură la nivelul Uniunii Europene, deși niciun stat membru al UE nu este, oficial, parte a acestui conflict armat, iar legile mai stricte pe care le presupun situațiile de război nu au cum și de ce să se aplice.

De fapt explicația este simplă: narațiunea propagandei oficiale este atât de slabă încât singura ei șansă este anihilarea alternativelor informaționale.

Revenind la Twitter, acesta, ca și alte rețele de socializare occidentale, au încercat să împiedice libertatea de expresie și să își forțeze clienții să se adapteze unui limbaj corect politic și subordonat unui pachet de ideologii.

Lucrurile au mers până la absurd, un întreg vocabular de cuvinte fiind interzis sub suspiciunea că nu ar fi corect politic, ba chiar și anumite fotografii au fost considerate riscante prin interpretările fanteziste pe care ”inteligența artificială” și cenzorii de pe rețelele de socializare le puteau da.

Cenzura occidentală vine însoțită nu de un pragmatism ci de o cultură a suspiciunii foarte puternic ideologizată.