Ion Cristoiu, despre ”masacrul din Bucea” și scopul său real

În opinia lui Ion Cristoiu, povestea ”masacrului din Bucea” este posibil să fie o manipulare mediatică de proporții a acestui conflict armat. Iar scopul principal, ratat, a fost acela de a împiedica realegerea Fidesz și a lui Viktor Orban la conducerea Ungariei.

BUCUREȘTI, 4 apr -Sputnik. Într-o intervenție de pe vlogul său, cunoscutul jurnalist român Ion Cristoiu atrage atenția asupra unor inadvertențe care ar trebui să ridice suspiciuni serioase cu privire la așa numitul, deja, ”genocid din Bucea”.

Ion Cristoiu începe cu o mărturie personală: a fost martorul mai multor manipulări similare, începând cu revoluția din decembrie 1989, ca să creadă ușor orice poveste emoționantă din punct de vedere jurnalistic.

Aducând aminte de povestea ”teroriștilor” de la revoluție, inexistenți în realitate, dar foarte reali datorită acoperirii mediatice oferite revoluției de presa occidentală și cea românească, Cristoiu aduce aminte și despre așa-zisul atac cu arme chimice al lui Assad asupra unei școli din Siria, creație mediatică a BBC, care a dus la bombardarea Siriei de către americani.

De asemenea, Cristoiu a menționat și povestea Jessicai Lynch, căreia i s-a fabricat de către propaganda americană statutul de eroină a bătăției de la Nassiria, în Irak (unde s-a fabricat și legenda de ”erou” a actualului premier al României).

Revenind la ”genocidul din Bucea”, Cristoiu atrage atenția asupra inadvertențelor destul de vizibile.

În primul rând, spune Cristoiu, avem un vid real de informații cu privire la ceea ce s-a întâmplat acolo. Nu există decât niște filmări neclare, inadvertențe în declarații și în cronologia evenimentului, dar multe declarații menite să provoace emoțional ale jurnaliștilor occidentali care au instrumentalizat cazul.

Aici adăugăm faptul că în Ucraina este foarte dificil pentru un jurnalist să acopere acțiunile militare, riscând să fie arestat sau expulzat sub acuzația de spionaj dacă este surprins făcând filme sau fotografii în timpul operațiunilor. Acest lucru face ca, după mulți ani, acesta să fie primul război care nu este transmis de la fața locului.

Apoi este caracterul stereotipal al exagerărilor, cu scopul evident de a obține reacții emoționale evidente. Povești cu femei împușcate și apoi călcate cu tancul, povești cu oameni executați prin împușcare în ceafă (pentru a reactiva imaginea stereotipală a execuțiilor comise de NKVD-ul bolșevic) sunt menite să ridice tensiunea emoțională, nu să asigure o acoperire mediatică serioasă, atrage atenția jurnalistul român.

De asemenea, un alt element cel puțin curios este graba cu care oficiali din UE au început să vorbească în declarații politice oficiale despre „genocid”, ”crime de război”, etc. Acest lucru indică dorința de a instrumentaliza politic cât mai rapid povestea.

Explicația, crede Cristoiu, este dată de faptul că duminică au avut loc alegerile din Ungaria și speranța a fost aceea că ”bomba emoțională” provocată de ”revelația genocidului” va crea un impuls emoțional ce va duce la pierderea alegerilor de către Viktor Orban.

Viktor Orban este singurul lider rațional, crede Cristoiu, din UE și din NATO, iar prezența sa în fruntea Ungariei reprezintă controlul asupra unui vot decisiv atât în Uniune cât și în alianța nord-atlantică. De aceea aceste alegeri au fost cruciale pentru UE și NATO.

De asemenea, Cristoiu atrage atenția asupra fabricării mediatice a lui Zelenski ca ”președinte al Confederației Statelor Planetei”. Actorul ucrainean a devenit instanța supremă cu privire la ce ar trebui sau ce nu ar trebui să facă statele lumii, inclusiv cel care dă ”notă de trecere” unor politicieni sau altora.

Criticile aduse de Zelenski lui Orban chiar în ziua alegerilor din Ungaria, atrage atenția Cristoiu, trebuie legate și de ”descoperirea” evenimentelor din Bucea.

Însă, atrage atenția Cristoiu, la alegerile din Ungaria, în ciuda puseului emoțional creat mediatic, Rusia a învins NATO.