Fierb din nou Balcanii? Criză în Bosnia și Herțegovina

Arhitectura fragilă construită în Bosnia și Herțegovina este pusă în discuție, reprezentând o nouă provocare pentru Uniunea Europeană.

BUCUREȘTI, 23 feb -Sputnik. Republica Srpska dorește independența față de Bosnia și Herțegovina, pentru a se alătura, ulterior, Serbiei. Nici naționaliștii croați nu sunt mulțumiți de evoluția relațiilor din interiorul statului.

Bosnia-Herțegovina e un stat independent, care după războiul din 1992- 1995, funcționează, federativ, pe baza unei conduceri tricefale. Bosnia și Herțegovina este alcătuită din Republica Srpska și Federația Croato-Musulmană. Există trei președinți, fiecare reprezentând o comunitate etnic-religioasă: sârbii ortodocși, croații catolici și bosniacii musulmani.

De asemenea, țara nu este pe deplin independentă. Un „înalt reprezentant” responsabil cu observarea respectării Acordului de pace de la Dayton și trimis de către Uniunea Europeană, are o autoritate majoră și capacitatea de a formula decizii politice. De asemenea, trupe militare străine, sub pretextul menținerii păcii, controlează de fapt teritoriul bosniac.

De altfel actualul titular al funcției, politicianul german Christian Schmidt este unul din cauzele creșterii tensiunilor între partea sârbă și autoritățile centrale de la Sarajevo.

Președintele Republicii Srbska, Milorad Dodik, consideră comunitatea sârbă ca fiind discriminată și supusă unei campanii de calomnie și de presiune din partea SUA și a UE. Liderul sârb crede că a sosit momentul ca sârbii din Bosnia și Herțegovina să se unească cu Serbia vecină.

De aceea, el a transmis un ultimatum autorităților bosniace pentru ca în termen de 6 luni, Republica Srbska să nu mai participe nici la armata, nici la justiția, nici la sistemul fiscal din Bosnia și Herțegovina.

Dodik, un apropiat al președintelui Serbiei Vucic, dar și al premierului maghiar Viktor Orban, este văzut de către autoritățile americane și de către oficiali UE ca o amenințare pentru interesele UE în Balcanii de vest.

Evoluția evenimentelor din Bosnia, trebuie pusă în legătură cu criza din Ucraina, dar și cu veritabila ”separare a apelor” din estul Europei, în ceea ce privește NATO cât și UE.

România participă cu trupe la menținerea controlului UE asupra Bosniei și Herțegovinei (misiunea EUFOR Althea). În momentul de față, un detașament de 30 de militari români execută, pe o perioadă de 6 luni, începând cu luna ianuarie, misiuni în Bosnia și Herțegovina.