Crimele autorităților ucrainene împotriva civililor

Politica de teroare îndreptată împotriva cetățenilor „disidenți” ai Ucrainei a costat această țară mii de vieți.

Ivan Zuev, Sputnik

În cei opt ani de război din Donbas, autoritățile ucrainene și grupurile militante controlate de diverse forțe politice din țară au comis numeroase acte de intimidare și teroare, în care au fost uciși civili.

Tragediile sângeroase de la Odesa, Mariupol, bombardarea centrului pașnicului Lugansk, execuțiile soldaților ucraineni la Volnovaha pentru că au refuzat să deschidă focul asupra civililor - acestea sunt doar cele mai cunoscute cazuri de cruzime ale regimului politic instaurat la Kiev după evenimentele din 2014 de pe Maidan.

Asasinări în masă

Încă de la începutul evenimentelor de pe Maidan din 2014, în Ucraina au început să se desfășoare acțiuni dure din partea naționaliștilor. La început, activiștii, pur și simplu, îi băteau pe adversarii politici, dar foarte curând au trecut la crime.

Tragedia din 2 mai 2014 de la Odesa a luat viața a 48 de persoane, iar 240 au fost rănite. Naționaliștii radicali i-au atacat pe participanții la mitingul pentru federalizarea Ucrainei și i-au bătut.

Protestatarii au încercat să se ascundă în Casa Sindicatelor, dar radicalii au incendiat clădirea cu ajutorul cocktail-urilor Molotov și au început să bată până la moarte oamenii care încercau să scape din incendiu. 42 de persoane, inclusiv femei, au fost arse de vii, 6 persoane au fost ucise în stradă.

Urmărirea penală pornită în urma decesului unor persoane nu a fost încă finalizată. La un moment dat, supraviețuitorii Casei Sindicatelor au fost ei înșiși acuzați că au dat foc clădirii, șase persoane au petrecut cinci luni într-un centru de arest preventiv, iar alte 30 au fost în arest la domiciliu.

Câteva zile mai târziu, pe 9 mai 2014, a avut loc cazul de la Mariupol, unde protestele împotriva regimului instaurat după Maidan și primele inițiative ale noilor autorități au fost deosebit de masive.

Sărbătorirea Zilei Victoriei s-a transformat acolo într-un miting. Poliția locală a primit ordin să disperseze mulțimea, dar oamenii legii au refuzat să-l execute. În oraș au intrat mașinile blindate și tancurile Forțelor Armate ale Ucrainei. Militarii au deschis focul asupra clădirii Direcției Afaceri Interne, precum și asupra civililor. În rezultatul împușcăturilor, au fost uciși 7 civili și 4 militari ai Forțelor Armate ale Ucrainei, precum și șeful poliției rutiere din Mariupol.

Conform numeroaselor mărturii ale participanților la evenimentele de la sfârșitul lui mai și începutul lunii iunie 2014, aviația ucraineană a bombardat intens localitățile din regiunile Donețk și Lugansk.

Pe 2 iunie 2014, în timpul pauzei de prânz, un avion de atac al Forțelor Aeriene Ucrainene a aruncat rachete nedirijate asupra clădirii Administrației Regionale de Stat Lugansk. În consecință, 8 persoane au fost ucise și 28 de civili au fost răniți. În urma celui de-al doilea atac, aproximativ 10 localnici au fost uciși.

La 3 iulie 2014, artileria Forțelor Armate ale Ucrainei a atacat un spital din orașul Krasnîi Liman. La momentul bombardării, în clădire se aflau medici și pacienți, printre care luptători răniți ai unităților de rezistență ale RPD. Ca urmare, 10 luptători și 8 civili au fost uciși.

Încă de la începutul conflictului, bombardarea cartierelor rezidențiale și infrastructurii a avut un caracter continuu. Refugiații le-au spus jurnaliștilor că trupele Forțelor Armate ale Ucrainei și detașamentele Batalionului Național încearcă să îi împiedice să părăsească zona de luptă. Drumurile către punctul de control de la granița cu Rusia de la sfârșitul lunii iunie până la mijlocul lunii iulie au fost puternic bombardate.

Drept urmare, aproape de hotar s-au acumulat o mulțime de mașini abandonate, în unele dintre ele au fost găsite cadavrele unor civili morți care nu au avut timp să fugă.

După eliberarea unei părți din teritoriul Donbasului, anchetatorii ruși au început în mod activ să caute locuri de înhumare pe care batalioanele naționale ucrainene le-au lăsat în urmă. Au fost descoperite 130 de locuri de înhumare a civililor care au murit din cauza îmăușcăturilor pe teritoriul RPD. Alte 17 astfel de locuri de înhumare spontane au fost găsite pe teritoriul RPL.

Cine și ce calcule a făcut

Victimele crimelor militare ale Forțelor Militare ale Ucrainei și Gărzii Naționale au fost numărate de câteva ori.

În 2014, MAI al Federației Ruse a întocmit, pe urme proaspete, “Cartea Albă a încălcărilor drepturilor omului și a principiului supremației legii în Ucraina”, unde au fost adunate toate evenimentele de la începutul conflictului.

De la începutul fazei fierbinți a confruntării din Donbas, Comitetul de Investigații al Federației Ruse efectuează monitorizarea acestuia. Departamentul acumulează informații obținute în timpul interogatoriilor martorilor oculari ai evenimentelor din Ucraina. Pe toată perioada conflictului au fost deschise 467 de dosare penale în temeiul articolelor privind crimele de război.

De asemenea, din martie 2014, în regiune activează Misiunea specială a OSCE, al cărei personal la sediul său din Donețk a depășit la un moment dat jumătate de mie de oameni.

Înainte de reuniunea Consiliului de Securitate al ONU din 17 februarie 2022, Federația Rusă a distribuit un raport care rezumă toate datele privind crimele autorităților ucrainene timp de opt ani.

Cifrele generale ale victimelor în rândul populației civile sunt date în intervalul de la 1,4 mii de persoane la nouă mii.

Misiunea OSCE, în rapoartele sale, indică peste 1.400 de mii de victime, dintre care 133 de copii și asta doar pentru perioada din 2016 până în 2020,

în care misiunea a emis rapoarte tematice ale victimelor.

Este de remarcat că majoritatea civililor afectați trăiau în teritoriile necontrolate de Kiev.

Potrivit informațiilor Comitetului de Investigații al Rusiei, de la începutul conflictului din Donbas, 2.600 de civili au murit și cel puțin 5.500.000 de oameni au fost răniți.

9.000 de persoane au fost victime ale conflictului până la sfârșitul anului 2021, informează autoritățile DPR și LPR.

În cea mai fierbinte fază a conflictului din Donbas, observatorii și jurnaliștii au presupus că politica de teroare dusă de Forțele Armate Ucrainene și Batalioanele Naționale țintea distrugerea infrastructurii pentru a-i obliga pe locuitorii regiunii să-și părăsească casele.

Comisia de anchetă a calculat că au fost distruse în total 2.200 de obiective civile. O astfel de politică a avut „succes”, potrivit ONU, până în 2015, numărul refugiaților din Donbas a ajuns la 1,5 milioane de oameni.

Este de remarcat că anume populația din teritoriile necontrolate de Kiev a fost cea care a avut de suferit în principal.

Comitetul de Investigații al Rusiei a interogat peste 140.000 de martori oculari ai evenimentelor din Ucraina, drept urmare, 22.000 de cetățeni ai țării au fost recunoscuți drept victime. La CEDO au fost depuse 7,5 mii de plângeri împotriva Ucrainei.