Editoriale
Editorialiștii Sputnik și RIA Novosti analizează procesele politice și sociale din țara noastră și din lume și fac pronosticuri privind evoluțiile ulterioare

Poate sau nu CSI să obțină statut de observator al OTSC - opinia experților

© Photo : Министерство обороны РФ / Accesați arhiva multimediaTrupele OTSC
Trupele OTSC - Sputnik Moldova, 1920, 19.02.2022
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Comunitatea Statelor Independente ia în calcul posibilitatea obținerii statutului de observator colectiv în cadrul OTSC.

Ivan Zuev

Țările CSI iau în calcul posibilitatea obținerii statutului de observator colectiv în cadrul OTSC. Această problemă a fost discutată săptămâna aceasta la Minsk în cadrul reuniunii Reprezentanților Permanenți și Plenipotențiari ai statelor CSI, a declarat vicepreședintele Comitetului Executiv al Comunității, Leonid Anfimov.

Cine face parte din CSI și OTSC

În prezent, din CSI fac parte Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Moldova, Rusia, Tadjikistan, Uzbekistan, Ucraina. Ultima și-a redus participarea la proiectele Comunității și s-a retras dintr-o serie de acorduri CSI, iar în august 2018 și-a închis reprezentanța pe lângă organele statutare ale CSI. De jure însă Ucraina rămâne în componența organizației.
În 2005, Turkmenistanul a devenit membru observator al Comunității - țara a cerut statut special, făcând referire la neutralitatea sa (Turkmenistanul s-a numărat printre fondatorii Comunității în 1991).
Din OTSC fac parte Armenia, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia și Tadjikistan. La un moment dat, Organizația a părăsit Uzbekistanul și Azerbaidjanul, precum și Georgia, care a părăsit și CSI. La un moment dat, din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă au ieșit Uzbekistanul și Azerbaidjanul, precum și Georgia, care a ieșit și din CSI.
Adică acum Azerbaidjanul, Moldova, Ucraina și Uzbekistanul sunt țări membre ale Comunității care nu fac parte din OTSC.
Având în vedere orientarea pro-occidentală a actualelor autorități din Moldova și Ucraina, precum și statutul incert al acestora în CSI, este evident că ideea oricărei aderări la OTSC este o chestiune extrem de complicată.
OTSC - Sputnik Moldova, 1920, 14.01.2022
Rusia
Lavrov a vorbit despre posibilitățile de extindere a OTSC
Deocamdată examinarea inițiativei privind statutul colectiv de observator al CSI în OTSC are loc în regim închis. Și acest lucru este de înțeles, deoarece pozițiile țărilor diferă semnificativ pe o serie de probleme, spune directorul Centrului Ma`no pentru Inițiative de Cercetare din Tașkent, politologul Bakhtiyor Ergashev.

Cum ar putea fi obținut statutul de observator în OTSC și ce avantaje are acesta

Regulamentul privind statutul de observator în OTSC prevede că acesta poate fi obținut de către state sau organizații internaționale interesate de studierea regulilor de funcționare și experiența organizației, fără a-și asuma obligații de a participa la activitățile practice. În același timp, organizația care candidează trebuie ea însăși să activeze exclusiv în conformitate cu Carta ONU, Acordurile de la Helsinki, deciziile Consiliului de Securitate al ONU. De asemenea, trebuie să susțină primatul dreptului internațional și să participe la soluționarea disputelor teritoriale, interetnice, politice exclusiv prin mijloace pașnice. În plus, această activitate a organizației candidate nu ar trebui să contrazică documentele adoptate de OTSC.
În cazul în care CSI va trimite o cerere pentru obținerea statutului de observator, decizia va fi luată de Consiliul de Securitate Colectivă al OTSC, în urma consultărilor cu Consiliul Miniștrilor Apărării, Comitetul Secretarilor Consiliilor de Securitate.
Statutul de observator va acorda CSI dreptul de a participa la evenimentele OTSC, precum și de a purta consultări pe diverse chestiuni cu organele de conducere ale organizației și țările participante.
În același timp, observatorul se obligă să se abțină de la orice acțiuni și discursuri care ar putea prejudicia interesele OTSC sau ale țărilor participante.

De ce are nevoie CSI de statutul de observator - opinia experților

Intensificarea dialogului pe platformele CSI și OTSC este o consecință a proceselor globale din politica mondială, consideră Bakhtiyor Ergashev. În opinia sa, în regiunea asiatică și Orientul Mijlociu a apărut un vid de securitate, care se umple rapid. Crizele din Kazahstan și Afganistan au arătat că vechile rețete pentru o lume unipolară nu sunt adecvate în realitatea de astăzi.
"Odată cu retragerea Statelor Unite din Afganistan, sistemul de echilibrare și descurajare reciprocă s-a spart. Se poate vorbi despre un deficit de securitate în macroregiune, despre un vid. Nu poate exista un vid, el trebuie umplut, și el se umple. Foarte activ se conturează securitatea regională și macroregională, atunci când factorul american aproape că a dispărut, iar factorul altor centre regionale de putere, în special ale Rusiei și Chinei, se manifestă”, spune Bakhtiyor Ergashev.
Statutul de observator în OTSC în special în calitate de membru al unei organizații internaționale, nu presupune aderarea automată la organizație, atrage atenția politologul belarus Aleksei Dzermant.
„Supravegherea colectivă este o formă cu adevărat nouă de interacțiune între organizații. Și aici este important dacă va exista o decizie de consens a țărilor CSI, dacă ținem cont că aceasta nu presupune aderarea automată sau schimbări cardinale în statutul țărilor. În al doilea rând, este necesar să se evalueze ce oferă acest lucru membrilor CSI și țărilor participante. În general, nu s-a propus nimic extraordinar, nimeni nu reinventează bicicleta. Cunoaștem că Uniunea Europeană sau OSCE, de exemplu, sunt prezente în calitate de observatori în multe instituții”, spune Aleksei Dzermant.
Directorul Centrului de Studii Politice pe lângă președintele Republicii Azerbaidjan Farhad Mammadov consideră că, deși Azerbaidjanul apreciază statutul său neutru, țara se află într-o situație în care este necesară revizuirea abordărilor în politica externă.
- Azerbaidjanul este membru și prezidează Mișcarea de Nealiniere. Aceasta este o mișcare a țărilor care nu vor să facă parte dintr-un anumit bloc militar. În același timp, Azerbaidjanul are relații strânse și cooperare tehnico-militară și cu țările OTSC, și cu țările NATO. Dar aici trebuie remarcat că după războiul de 44 de zile s-au conturat noi realități. În conformitate cu acestea, Azerbaidjanul poate lua măsuri care nu ar fi putut fi luate înainte de război.
Fluxul de știri
0