Belarusul anunță închiderea „temporară” a unei conducte de petrol către UE

Belarusul a anunțat că sunt necesare „reparații neprevăzute” la o ramură a conductei „Prieteniei”, care transportă petrol din Rusia prin țară către un număr de state din UE.

BUCUREŞTI, 17 nov – Sputnik, Doina Crainic. Într-o declarație emisă miercuri, gigantul rusesc de exporturi de energie Transneft a anunțat că livrările se pot confrunta cu întreruperi pe termen scurt. Purtătorul de cuvânt Igor Demin a spus jurnaliştilor că a fost informat că lucrările de reparaţii neprevăzute ar trebui să se finalizeze până în weekend, potrivit RT. Conducta transportă petrol din câmpurile petroliere din Rusia Centrală către consumatori din Polonia, Ungaria, Cehia și Germania.

Operatorul din Belarus, Gomeltransneft Druzhba, a început lucrările marți seara, livrările urmand să scadă. Totuşi, spun oficialii, volumele lunare de export nu ar trebui să fie afectate, iar Demin a subliniat că Transneft speră să asigure îndeplinirea cotelor de livrare.

Ştirea vine la doar câteva zile după ce liderul Belarusului, Alexander Lukașenko, a avertizat că țara sa ar putea întrerupe fluxul de gaze către Europa Centrală și de Vest, ca răspuns la agravarea conflictului privind migrația ilegală la granița cu Polonia.

Mii de refugiați și-au înființat tabere de-a lungul frontierei, UE acuzând Minskul că favorizează zboruri din state cu probleme precum Siria și Irak și că încurajează oamenii disperați să încerce să treacă, în semn de răzbunare pentru sancțiunile impuse guvernului său. Belarusul neagă afirmațiile, insistând că pur și simplu nu mai poate împiedica migranții să ajungă la graniță.

Sugestia că Belarusul ar putea restricționa exporturile de gaze rusești a stârnit critici sâmbătă din partea președintelui Vladimir Putin, care a spus că „nimic bun nu va ieşi” dintr-o astfel de măsură. „Va fi o încălcare a acordului nostru de tranzit și sper că nu se va ajunge la acest lucru”, a adăugat preşedintele rus.

Luni, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut statelor membre UE să aprobe sancțiuni suplimentare împotriva Belarusului pentru ceea ce a descris ca fiind un „atac hibrid” asupra blocului. În acelaşi timp, Lukașenko a acuzat Bruxelles-ul că s-a angajat într-un război hibrid propriu împotriva țării sale prin susţinerea opoziției din Belarus și a unor instituţii media străine.