Primul concert cu public în Sala cu Orgă din Chișinău, dupâ șapte luni de restricții - Sputnik Moldova, 1920, 12.10.2021
Cultură
Sputnik Moldova vă prezintă informații despre evenimentele din domeniul culturii

Cele mai populare colinde de Crăciun

© Sputnik / Miroslav RotariТрадиции святого Василия: ансамбль «Ватра Сатулуй» в гостях у Спутник Молдова
Традиции святого Василия: ансамбль «Ватра Сатулуй» в гостях у Спутник Молдова  - Sputnik Moldova, 1920, 08.11.2021
Abonare
În scurt timp, creștinii ortodocși vor sărbători Crăciunul, iar cetele de colindători vor umbla din casă în casă să vestească Nașterea Domnului. Texte de colinde populare
Moldovenii încep pregătirile pentru întâmpinarea marelui praznic împărătesc al Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
Crăciunul este o sărbătoare specială pentru creștini, când cei mici, dar și unii maturi, umblă pe la case să colinde.
Colindele de Crăciun sunt cântece tradiționale care au între 20 și 60 de versuri. Unele colinde sunt interpretate în mai multe versiunii, în funcție de regiuni și graiuri.
În Moldova, colindatul de Crăciun este cel mai bun prilej de manifestări folclorice. Este un obicei respectat cu sfințenie din generație în generație.

Cele mai populare colinde de Crăciun în Moldova

De Crăciun, la ușile gospodarilor moldoveni poți auzi colindătorii cântând colindele ”Deschide ușa, creștine”, ”Florile dalbe” sau ”O, ce veste minunată”. Sunt colinde îndrăgite, pe care le cunosc majoritatea creștinilor.
Cum se întâmplă că anume aceste colinde le cunoaștem cel mai bine? Unii au învățat aceste colinde de la bunici, alții de la părinți, iar noua generație are ocazia să învețe aceste colinde navigând pe internet.
Dacă nu ați reușit să învățați încă colinde, găsiți aici versurile a trei dintre colindele preferate de moldoveni.
© SputnikColinde
Colinde - Sputnik Moldova, 1920, 08.11.2021
Colinde

Colinde de Crăciun populare în Moldova - texte

Deschide ușa, creștine

Deschide usa crestine,
Deschide usa crestine
Ca venim din nou la tine
La multi ani multi ani cu bine
Drumu-i lung si-am obosit
Drumu-i lung si-am obosit
De departe am venit
La multi ani, multi ani cu bine
Noi la Viflaim am fost
Noi la Viflaim am fost
Unde s-a nascut Hristos
La multi ani, multi ani cu bine
Si-am vazut si pe-a Sa mama
Si-am vazut si pe-a Sa mama
Pe care Maria o chema
La multi ani, multi ani cu bine
Cum umbla din casa in casa
Cum umbla din casa in casa
Ca pe fiul ei sa nasca
La multi ani, multi ani cu bine
Umbla-n jos si umbla-n sus
Umbla-n jos si umbla-n sus
Ca sa nasca pe Iisus
La multi ani, multi ani cu bine
Care cu puterea sa
Care cu puterea sa
Mintui-va e lumea
Si de-acum pana-n vecie mila Domnului sa fie
La multi ani, multi ani cu bine...

Florile dalbe

Scoală gazdă din pătuţ
Florile dalbe,
Şi ne dă un colăcuţ
Florile, florile dalbe.

Că mămuca n-o făcut
Florile dalbe,
Sâtă deasa n-o avut
Florile, florile dalbe.

Pe cand sâtă-o căpătat
Florile dalbe
Covata li s-o crăpat
Florile, florile dalbe

L-o sfadit mama pe tata
Florile dalbe
De ce s-a crapat covata
Florile, florile dalbe

Când covata o lipit
Florile dalbe
Cuptioru' li s-o urnit
Florile, florile dalbe

Când cuptoru' o pornit
Florile dalbe
Anul Nou o şi sosit
Florile, florile dalbe
Florile, florile dalbe.

O, ce veste minunată

O, ce veste minunata,
Langa Viflaim se-arata,
Cerul stralucea,
Ingerii veneau,
Pe-o raza curata.
Cerul stralucea,
Ingerii veneau,
Pe-o raza curata.
Pastorilor din campie
Le vesteste-o bucurie:
Ca-ntr-un mic lacas
Langa acela oras
S-a nascut Mesia
Ca-ntr-un mic lacas
Langa acela oras
S-a nascut Mesia
In coliba pastoreasca,
Vrut-a Domnul sa se nasca
Sa se nasca
Si sa creasca
Sa ne mantuiasca.
Sa se nasca
Si sa creasca
Sa ne mantuiasca

De ce sărbătoresc moldovenii Crăciunul de două ori

În 2013, Parlamentul Republicii Moldova a operat modificări legislative prin care data de 25 decembrie, atunci când se sărbătoreşte Crăciunul pe stil nou, a fost declarată oficial zi de odihnă.
Acest lucru a fost condiţionat de faptul că în Moldova există creştini care marchează sărbătoarea conform calendarelor iulian şi gregorian. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile faţă de calendarul oficial.
Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor — care era mai corect, dar nici el perfect — de 365 zile, altul, al românilor, care era de 355 zile. Însă, rămânea anual o diferenţă de timp de zece zile între aceste două sisteme, şi chiar între fiecare dintre ele şi calendarul solar.
După această constatare, s-a simţit nevoia de îndreptare a lor şi a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adopta sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian". Acest calendar a fost folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole. Şi tot de calendarul iulian s-au servit şi Sfinţii Părinţi la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325), la calcularea datei Paştilor.
Deoarece între calculul calendarului iulian de 365 de zile şi 6 ore şi cel al calendarului solar de 365 zile, 5 ore, 43 minute şi 46 secunde rezulta anual o diferenţă de 11 minute şi 14 secunde, s-a ajuns după 330 de ani la o diferenţă de trei zile (cu cât a rămas în urma calendarul iulian).
Astfel că, în vremea Sinodului I Ecumenic, echinocţiul de primăvară se afla la 21 martie în loc de 24 martie, cât a fost în anul 46 i.Hr., când împăratul Iuliu Cezar a îndreptat calendarul. De atunci, Sinodul a luat ca punct de plecare în calcularea datei Paştilor, ziua de 21 martie, când a fost atunci echinocţiul de primăvară.
Specialiştii astronomi au constatat că, şi după aceea, din 123 în 123 de ani echinocţiul de primăvară retrogradează cu o zi. Acest lucru fiind constatat de-a lungul secolelor, învăţaţii vremii — în Răsărit ca şi în Apus — au sesizat faptul şi au propus conducătorilor Bisericii îndreptarea calendarului, pentru ca tabelele pascale nu mai corespundeau cu ziua lunii pline astronomice.
Pe 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reforma, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian" sau „stilul nou".
Timp de 40 de zile înainte de sărbători, creștinii respectă Postul Crăciunului, care se încheie în ziua de Crăciun după liturghie.
În seara de Ajun, după apusul soarelui şi până înainte de miezul nopţii, sunt aşteptaţi copiii la colindat. La ora 12 noaptea se merge la biserică, la snocne, cum se numeşte slujba de la miezul nopţii. După slujbă, în biserică se colindă iar din repertoriu nu lipseşte cea mai veche şi mai lungă colindă, care conţine 17 strofe. În dimineaţa de Crăciun, toată lumea merge din nou la biserică, unde un grup de tineri vine cu Viflaimul.
Republica Moldova nu este însă singura țară în care, în mod oficial, Crăciunul este prăznuit de două ori, pe stil nou și pe stil vechi. Crăciunul mai este sărbătorit de două ori în Ucraina, Belarus, Albania, Liban, conform unor date, în Eritreea.
Fluxul de știri
0