Discordia aurului: comorile scitice sunt cedate Ucrainei, nu Crimeii
09:15 28.10.2021 (actualizat: 11:33 04.04.2022)
© AP Photo / Peter Dejong
Abonare
Bijuterii de aur, artefacte unice, descoperiri arheologice rare din regiunea Mării Negre, pe care în trecut nu le-a văzut Europa, au fost trimise în Germania și Olanda în anul 2013 din muzeele Crimeii și nu au mai revenit.
CHIȘINĂU, 28 oct - Sputnik. Litigiile în chestiunea reîntoarcerii Crimeii a bijuteriilor de aur, artefacte unice, descoperiri arheologice rare din regiunea Mării Negre durează de câțiva ani.
Miercuri a fost emisă decizia: Curtea de Apel din Amsterdam a declarat că aurul scitic este o proprietate a Ucrainei. Hotărârea poate fi contestată în Curtea Supremă a Olandei.
Nivelul lui Rembrandt și „Mica Sirenă”
În Olanda rămân în continuare peste două mii de obiecte unice din muzeele peninsulei Crimeea, care au fost duse în 2013 la expoziția din Bonn, iar apoi în Amsterdam.
În expoziția “Crimeea: aurul și secretele Mării Negre” au fost incluse obiecte care n-au fost expuse niciodată în Europa. Printre acestea casetele lăcuite chineze din necropola din Ust-Alma de lângă Bahcisarai, altarul pictat din necropola regelui scitic Skilura în mauzoleul lui Neapolis Scitic din Simferopol, statuia zeiței scitice serpentine, care este considerată un simbol al orașului Kerci.
După ce Crimeea s-a unit cu Rusia, iar expoziția din muzeul olandez “Allard Pierson” s-a încheiat, a apărut problema țării căreia trebuie returnate exponatele. Și Rusia, și Ucraina consideră această colecție un bun național.
“O astfel de pierdere ar fi echivalentă cu pierderea de către Copenhaga a sculpturii Mica Sirenă a lui Edvard Eriksen sau a picturii “Rondul de Noapte” a lui Rembrandt din Amsterdam”, se menționează într-o declarație a muzeelor din Crimeea. – Totodată, odată cu aceste obiecte riscăm să le pierdem nu doar pe cele de o importanță universală, dar și un patrimoniu arheologic care reprezintă fundamentul codului cultural al poporului nostru”.
Muzeul “Allard Pierson” a decis să nu transmită exponatele niciunei părți până la decizia finală a justiției sau a unui acord între cele două țări.
Kievul a cerut returnarea exponatelor, pe care le consideră un patrimoniu al Ucrainei. Autoritățile Crimeei consideră acest gest o tentativă de jaf.
În decembrie 2016, judecătoria districtuală a Amsterdamului a decis că “exponatele din Crimeea trebuie transmise statului ucrainean, în conformitate cu legislația olandeză cu privire la patrimoniu (cultural)”.
Și oponenții sunt hotărâți. Avocatul Martin Sanders, care reprezintă partea ucraineană, aanunțat că autoritățile de la Kiev respins orice compromis în disputa cu muzeele din Crimeea.
În toată această perioadă, aurul scitic este păstrat în subsolul muzeului “Allard Pierson”.
Politică sau etică?
“Istoria tragică a mutării valorilor culturale la mijlocul secolului XX nu trebuie să se repete în secolul XXI, chiar și o privare teoretică a unui popor de patrimoniul său cultural este inacceptabilă”, consideră muzeele din Crimeea.
Poziția muzeului de istorie și cultură din Crimeea de Est, “Muzeul Tavridei” din Simferopol, a muzeului de istorie, cultură și arheologie “Chersonesos” este neschimbată – aurul trebuie să revină acasă.
Cu ei sunt solidari politicienii și avocații ruși. Reprezentantul special al președintelui Rusiei pentru cooperarea culturală internațională, Mihail Șvîdkoi, spunea că juriștii, care reprezintă partea rusă, se orientează la faptul că “acordurile între muzee nu au o valoare mai mică, ci chiar mai mare decât perturbările cu caracter politic”.
“Fără dubii, aurul scitic este legat doar de teritoriul Crimeei (...). Ea trebuie să se afle în muzeele din Crimeea, indiferent de schimbarea statutului republicii, intrarea ei în componența Rusiei – consideră vicepreședintele Asociației Internaționale a Avocaților vorbitori de rusă, Mihail Ioffe. – Reprezentantul părții ucrainene încearcă să schimbe statutul politic și geografic al peninsulei. Însă acest lucru nu are o tangență cu natura juridică. Ce va predomina în instanță: rațiunea, legea? Fie nedreptatea și politica?”.
Și oponenții sunt hotărâți. Avocatul Martin Sanders, care reprezintă partea ucraineană, a anunțat că autoritățile de la Kiev au respins orice compromis în disputa cu muzeele din Crimeea.
Fiind întrebat dacă Ucraina ar planifica în cazul transmiterii aurului Kievului să vândă sau să doneze o parte din exponatele muzeele din Crimeea, avocatul a răspuns că nu a auzit despre astfel de planuri. “E un patrimoniu cultural, nu cred că ar putea fi de vânzare”, a menționat el.
Opiniile experților
Experții consideră că poziția muzeelor din Crimeea este susținută de faptul că exponatele au fost descoperite în Crimeea de către arheologii locali și acestea caracterizează culturile arheologice ale peninsulei.
Soluționarea problemei este împiedicată de aspectele birocratice. Autorizația pentru scoaterea valorilor din țară a fost eliberată de Ucraina, iar Olanda a oferit garanții Ucrainei că exponatele vor fi returnate Ucrainei. Acest lucru este prevăzut de contractele încheiate.
Exponat al expoziției din Amsterdam, anul 2014
© AP Photo / Peter Dejong
Cazul este îngreunat și de tergiversarea procesului. În iulie 2019 a fost adoptată o decizie intermediară potrivit căreia convenția UNESCO din 1970, la care face trimitere Ucraina, nu este aplicabilă în acest caz. Instanța a solicitat informații suplimentare ambelor părți.
Muzeele din Crimeea au prezentat documente de arhivă, inclusiv cele din secolul XIX, care atestă originea obiectelor.
Exponat al expoziției „Crimeea: Aur și secretele Mării Negre”, la Amsterdam
© AP Photo / Peter Dejong
În martie 2020 ședința de judecată a fost amânată din cauza pandemiei, pentru luna iulie. Apoi pentru luna septembrie, pentru că unul din judecători a fost recuzat de partea ucraineană.
Cutia de bijuterii la expoziția „Crimeea: Aur și secretele Mării Negre”
© AP Photo / Peter Dejong
Decizia urma să fie pronunțată în septembrie 2021, însă “în legătură cu niște circumstanțe imprevizibile” a fost amânată pentru 26 octombrie.
Care este esența disputei?
“Din punct de vedere al dreptului internațional, obiectul întotdeauna este legat într-un fel de locul unde se află. Aurul scitic nu este al Kievului, nici a Lvivului. E anume scitic, descoperit pe teritoriul Crimeei. De ce trebuie cedat cuiva? Între Olanda și Ucraina nu există niciun fel de acorduri, e o dispută pur între muzee, e o dispută privată. Rațional, desigur, ar fi returnarea aurului Crimeei”, consideră expertul în drept internațional, Anatoli Kapustin.
De unicitatea celor două mii de exponate s-au convins vizitatorii expozițiilor din Bonn și Amsterdam. În Europa nu a existat niciodată un proiect atât de vast, dedicat istoriei Crimeei și nordului Mării Negre. La caracterul lui misterios contribuie legendele despre sciți, popoarele nomade, care s-au mișcat din stepele din nordul Mării Negre, până la teritoriul Chinei actuale.
Expoziția „Crimeea: Aurul și secretele Mării Negre” din Amsterdam a atras atenția criticilor de artă din întreaga lume
© AP Photo / Peter Dejong
E o istorie milenară. Vechile artefacte sunt fără de preț. Vorbind de suma de asigurare, unii experți au numit o sumă de două milioane de euro.
Printre exponate sunt bijuterii, obiecte de artă decorativă, veselă, fragmente de arme, statuiele zeilor antici, obiecte de ceramică și sticlă, figurine de teracotă. Din cele mai vechi timpuri, Crimeea a fost un centru multicultural, în care s-au amestecat culturile Vestului și Estului, imperii și polisurile grecești.
Exponatul expoziției „Crimeea: Aur și secretele Mării Negre” la Muzeul Allard Pierson, Amsterdam
© AFP 2024 / HANDOUT
