CHIȘINĂU, 28 apr - Sputnik. Domnica Manole a susținut un briefing în care a explicat ce a stat la baza deciziei de astăzi a magistraților Curții Constituționale privind declararea stării de urgență ca fiind neconstituțională. Potrivit lui Manole, deputații nu au adus suficiente argumente care să demonstreze pericolul eminent care stă asupra cetățenilor și necesitatea stringentă de a institui stare de urgență.
„Pentru a declara stare de urgență, Parlamentul trebuie să-și bazeze decizia pe date care impun adoptarea unor măsuri urgente de către autorități. În al doilea rând, decizia de a declara stare de urgență trebuie să fie o măsură de ultim resort ca răspuns la un pericol cu caracter excepțional, care presupune că măsurile sau restricțiile obișnuite privind protecția siguranței, sănătății și a ordinii publice sunt insuficiente”, a declarat Domnica Manole.
„Deși Parlamentul poate declara stare de urgență, această competență devine activă atunci când necesitatea declarării stării de urgență este solicitată și motivată în mod corespunzător de autoritatea publică competentă. În caz contrar, se încalcă dispozițiile articolelor 1, alin.3, 6 și 73 din Constituție. Totodată, Curtea a reținut că competență Parlamentului de a declara stare de urgență nu este una nelimitată, pentru că această măsură implică limitări substanțiale ale drepturilor fundamentale, modifică ordinea socială și atribuie competențe suplimentare puterii executive”, a mai explicat președintele Curții Constituționale.
Președintele Înaltei Curți a menționat că Parlamentul trebuie să aducă motive convingătoare în hotărârea sa și să justifice în ce măsură competențele ordinare ale Executivului sunt insuficiente pentru depășirea situației de criză. Manole a precizat că la baza deciziei de miercuri a CCM a stat proiectul de hotărârea a deputaților, care constituie o pagină.
„Se face referire la rata de infectare cu COVID-19 și la raportul Comisiei pentru situații excepționale, cu toate acestea nu sunt argumente care să justifice durata stării de urgență, adică durata de două luni. Mai mult, parlamentul nu a motivat în ce măsură competențele ordinare ale Executivului sunt insuficiente și în ce măsură sporire competențelor puterii executive poate compensa deficiența în discuție”, a precizat Manole.
Totodată, Manole a declarat că Înalta Curte a constituit că dacă sunt suficiente măsurile legale obișnuite, atunci nu este necesară instituirea stării de urgență. Mai mult, în cadrul briefing-ului, Domnica Manole a precizat că în ultima perioadă atât Curtea, cât și ea personal a devenit ținta unor atacuri. În acest context, ea a ținut să menționeze că Înalta curte este independentă și respinge orice acuzații care i se aduc atât ei, cât și tuturor membrilor Curții, privind deciziile luate de magistrați.
Precizăm că Înalta Curte a stabilit că hotărârea privind instituirea stării de urgență de către Parlament este neconstituțională. Sesizarea în acest sens a fost depusă de către deputații Octavian Țîcu, Sergiu Litvinenco și Veronica Roșca. În urma acestei decizii, președintele Republicii Moldova este în drept să dizolve Parlamentul și să declanșeze alegeri parlamentare anticipate. Astfel, șeful statului, Maia Sandu, a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate. Este vorba despre data de 11 iulie 2021, iar Guvernul urmează să decidă câți bani vor fi alocați pentru organizarea scrutinului.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
