CHIȘINĂU, 15 apr - Sputnik. Președintele Curții Constituționale Domnica Manole a susținut un briefing de presă în care a motivat decizia de astăzi prin care s-au constatat circumstanțele de dizolvare a Parlamentului.
„Pentru a vedea dacă în acest caz sunt întrunite circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului, Curtea a verificat dacă Parlamentul a respins cel puțin 2 solicitări de învestitură, dacă au trecut 3 luni de la demisia guvernului, dacă au avut loc consultări cu fracțiunile parlamentare. (...) Dizolvarea Parlamentului devine incidentă în situațiile în care organul reprezentativ suprem nu-și mai poate exercita funcțiile și nu mai poate reprezenta cetățenii”, a menționat Manole.
Președintele CCM a menționat că termenul de 3 luni a început să curgă din 23 decembrie, din data de demisie a Guvernului Chicu și a expirat pe 23 martie 2021. Manole a atras atenția că de refuzul Marianei Durleșteanu de a candida la funcția de premier se face vinovat exclusiv Parlamentul.
„Atât refuzul candidatului din partea majorității parlamentare cât și faptul că majoritatea nu s-a asigurat că are un candidat nu-i pot fi imputat președintelui Republicii Moldova. Acest lucru îi poate fi imputat Parlamentului”, a remarcat Manole.
Curtea Constituțională a luat decizia după examinarea sesizării președintelui Maia Sandu. Șeful statului s-a prezentat în fața Curții și a argumentat de ce consideră că Legislativul trebuie dizolvat.
„Sunt conștientă de faptul că dizolvarea Parlamentului poate fi aplicată doar în ultimă instanță, când toate celelalte căi sunt eșuate. Noi astăzi suntem exact în astfel de situație. Parlamentul a eșuat să învestească un Guvern. Constituția stabilește clar calea. Solicit Curții să constate circumstanțele de dizolvare a Parlamentului. Au existat cel puțin 2 tentative eșuate și a eșuat perioada de 3 luni în care Parlamentul are dreptul și obligația să numească un Guvern”, a declarat Maia Sandu.
Amintim că anterior, după ce fostul premier Ion Chicu a anunțat despre demisionarea Guvernului său, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcție de prim-ministru. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propus de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița.
Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care fac parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.
Noua majoritate anunțată, care avea 54 de deputați, a fost numită Platforma Parlamentară pentru Moldova. Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcția de premier și anume pe fostul ministru al Finanțelor Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița.În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional. Ulterior, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
