CHIȘINĂU, 10 apr - Sputnik. Au ajuns într-o stare deplorabilă, ruinate și abandonate. Vorbim despre clădirile de patrimoniu din Capitală care cu greu mai pot fi numite clădiri, deoarece multe dintre ele și-au pierdut aspectul de cândva. Soarta lor nu se mai știe acum.
Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor are o ”listă neagră” a clădirilor de patrimoniu care au ajuns aproape ruine. Toată monumentele și clădirile istorice sunt protejate de Agenție, dar majoritatea sunt în proprietatea privată fie a unor persoane fizice, fie juridice. Indiferent de acest lucru, ei sunt obligați prin lege să restaureze aceste clădiri de patrimoniu și nicidecum să nu le lase în voia sorții. Chiar și așa, unele se pare că au rămas uitate și nici nu au măcar un proiect de restaurare.
Sputnik Moldova vă prezintă doar cinci clădiri de patrimoniu care au ajuns într-o stare deplorabilă, pe când în lista neagră sunt 17 asemenea clădiri în Capitală. Mergând pe strada Alexei Mateevici, 85 putem vedea clădirea fostului gimnaziu pentru fete. Aceasta a fost introdusă în registrul monumentelor în anul 1993.
În anul 2010, Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor a stabilit că această clădire este într-o situație avansată de degradare. Ea fost construită la începutul secolului 20 și avea o destinație educațională. În perioada sovietică aici a fost școală numărul cinci, iar din anii 90 este abandonată. Potrivit directorului Agenției Ion Ștefăniță, clădirea acum se află în proprietatea Ambasadei Germaniei, care este obligată să restaureze monumentul, lucru care încă nu s-a întâmplat, spune Ștefăniță.
„Cu scopul de a fi restaurant s-a atribuit acest bun, acest patrimoniu Ambasadei Germaniei în Republica Moldova. Această clădire aparține misiunii diplomatice. (…) Anterior se discuta ca în acestă clădire să fie Curtea Supremă de Justiție, dar a rămas doar o idee, o inițiativă. Respectiv, mai târziu, în 2010, Guvernul a înstrăinat-o cu scopul de a fi restaurată. Cu regret, în toți acești ani de zile Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor nu i s-a prezentat nicio schiță, niciun proiect care ar prevedea restaurarea. (…) Am sugerat mai multe schițe misiunii diplomatice, dar până la moment nu avem nicio reacție”, a menționat Ion Ștefăniță.
Tot pe strada Alexei Mateevici, doar că numărul 73, se află o vilă urbană. Este o construcție de la începutul secolului 20, în stil eclectic. În 2010 a existat o inițiativă de a fi demolată construcția, dar Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor s-a opus.
Potrivit lui Ștefăniță, conform actelor cadastrale, clădirea îi aparține unui cetățean italian care avea un proiect de restabilire a clădirii și a deschide acolo un restaurant cu terasă, fapt ce nu s-a întâmplat timp de mai bine de zece ani.
„Cu regret, până astăzi noi nu avem nicio acțiune. Avem doar un obiectiv delăsat, în riscul de a-l pierde și riscul de a-l vedea doar în imaginile din arhivă”, susține directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.
Chiar în inima Capitalei se află și conacul familiei Nazarov. Acesta este amplasat pe strada Columna, 110 și, la fel, intră în lista celor 17 clădiri de patrimoniu distruse. Edificiul a fost ridicat în anii 80 ai secolului 19. Este o clădire construită în stil eclectic, cu elemente rococo, iar în cel de-Al Doilea Război Mondial a avut de suferit.
„În momentul de față, noi o vedem abandonată. Din câte cunosc, din datele de la cadastru, acolo era un sechestru. Erau doi coproprietari care, din câte am înțeles, nu reușeau să facă o divizare a acestei clădiri și știu că în 2018 a fost scoasă la vânzare. Atunci când am sunat pe numărul afișat se anunța un preț de 850 de mii de euro. Am speranță că proprietarii vor fi conștienți că dețin în proprietate un obiectiv care are statut de protecție și este cazul cât mai urgent să prezinte un proiect de reconstrucție care să prevadă restaurarea și valorificarea acestui loc abandonat” a declarat Ștefăniță.
Totuși, sunt și exemple bune. Deși, unele clădiri de patrimoniu sunt practic ruinate, unii au venit deja cu proiecte de restabilire a clădirilor și sunt deja în proces de reconstrucție. Spre exemplu, casa de raport de pe strada 31 august 1989, numărul 157. Este o clădire din secolul trecut, dar administrația Institutului de Medicină Urgentă, în gestiunea căruia se află, a reușit să realizeze un proiect de restabilire a clădirii.
„S-a reușit realizarea unui proiect de executare care prevede restaurarea clădirii protejate, dar și extinderea constucției pentru spațiu de primire a pacienților Institutului de Medicină Urgentă, inclusiv atunci când vine SMURD-ul, să aterizeze direct pe această adresă ca să nu fie conexiunea prin stadionul Dinamo. Proiectul a fost coordonat și avizat. Anul trecut s-au efectuat lucrări la punctul zero. Acum, din câte cunosc, se organizează licitația pentru următoarea etapă care va prevedea reconstituirea unor elemente pierdute din clădirea protejată și, respectiv, restaurarea elementelor care s-au mai păstrat”, susține Ion Ștefăniță.
Un exemplu bun este și clădirea fostei sinagogi cu azil pentru bătrâni de pe strada Rabbi Țirilson 8 - 10. Potrivit lui Ștefăniță, comunitatea evreiască are deja un proiect care a fost avizat și în curând ar urma să înceapă lucrările de restabilire a clădirii de patrimoniu.
„A fost înstrăinat acest bun și vândut comunității evreiești. De fapt, comunitatea evreiască a reintrat în posesia bunul pe care l-a deținut până la 1940. Acum, comunitatea evreiască a contractat un arhitect profesionist, iar el a coordonat proiectul. Mă bucură că în viitorul cel mai apropiat va începe un șantier activ care va prevedea restaurarea bunului. Zece ani au trecut de când au intrat în posesia acestui bun, dar vreau să vă spun că în anii 2014 – 2017, statul a venit cu o inițiativă de a rezilia acel contract de înstrăinare. (...) Mă bucur că instanța de judecată a dat câștig de cauză comunității evreiești, pentru că statul nu ar fi avut de unde să ia acești bani pentru restaurare”, a menționat directorul Agenției.
Conform legii, proprietarul unei clădiri de patrimoniu nu are dreptul să o demoleze, ci doar să o renoveze. Totuși, există și unele excepții când clădirea poate fi totuși demolată.
„Articolul din lege permite demolare cu obligația de restituire a clădirii cu aceeași formă, cu aceiași detalii ale obiectivului și din contul beneficiarului. Agenția dă acceptul și mergem pe articolul 40 doar în cazul când a rămas din monument doar zece la sută și atunci când expertiza tehnică arată că este pericol pentru oameni, pentru spațiul pietonal și există pericol de prăbușire”, a precizat Ștefăniță.
Totodată, orice persoană fizică sau juridică ce are în proprietatea sa o clădire de patrimoniu trebuie să o restaureze, dar în cazul în care proprietarul nu deține nicidecum surse pentru acest lucru, statul trebuie să contribuie cu un suport financiar, lucru care este scris doar pe hârtie, spune Ștefăniță. Potrivit directorului Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, 80 la sută dintre clădirile de patrimoniu din Chișinău sunt în proprietatea fie a persoanelor fizice, fie juridice. Celelalte 20% sunt în posesia statului.
„Noi la nivel de mentalitate nu conștientizăm valoarea acestui patrimoniu pe care l-am moștenit. Cetățenii trebuie să-și cunoască istoria și patrimoniul pe care l-am moștenit. Lumea trebuie să înțeleagă că acest patrimoniu trebuie să fie conservat, restaurant și restabilit. Noi, cetățenii Republicii Moldova, trebuie să-i dăm și valoare economică acestui patrimoniu”, a conchis Ștefăniță.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
