Politică
Pe site-ul Sputnik Moldova aflați informații de ultimă oră despre evenimentele care se produc pe scena politică - în Parlament, Guvern sau în cadrul partidelor.

Constituționalist: Deputații nu pot decide soarta Parlamentului

© Sputnik / Мирослав РотарьПарламент Республики Молдова
Парламент Республики Молдова  - Sputnik Moldova
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Decizia Curții Constituționale de a declara inadmisibilă sesizarea PAS privind posibilitatea autodizolvării Parlamentului nu este o surpriză.

CHIȘINĂU, 19 ian - Sputnik. Decizia Curții Constituționale prin care a declarat inadmisibilă sesizarea Partidului Acțiune și Solidaritate, care se referă la autodizolvarea Parlamentului, era așteptată și nu putea fi alta. Precizarea a fot făcută de unul dintre autorii Constituției Republicii Moldova. Alexandru Arsene într-un interviu pentru Sputnik Moldova. 

Potrivit expertului, care citează articole din Legea Supremă a țării, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului, legitimitatea căruia rezidă în voința poporului exprimată prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

Церемония инаугурации президента Майи Санду  - Sputnik Moldova
Politică
Constituționalist: Maia Sandu riscă să fie suspendată din funcție

„Deci, cel care a înaintat mandatul, poporul, tot el trebuie să-l revoce. Dar pentru că nu există funcția de instituție de revocare a mandatului, deputații se află în mandat reprezentativ. Atunci, în regimul politic semi-prezidențial cum este în Republica Moldova, puterea executivă, prin șeful statului și puterea legislativă prin Parlament, se auto-controlează și se autopedepsesc, pentru neexercitarea atribuțiilor”, a precizat Alexandru Arsene. 

În context, expertul a făcut referire la articolul 85 al Constituției Republicii Moldova, care prevede clar că, în cazul în care Parlamentul nu-și exercită două atribuții de bază - funcția legislativă și cea de formare și contro a Guvernului, șeful statului, având mandatul de la popor, îl poate sancționa prin dizolvare. 

„Autodizolvarea nu este sub niciun aspect îndreptățită, nici științific, nici sub aspect constituțional. Nu putem acționa așa cum ne dă prin cap fiecăruia. Pentru asta s-a făcut Constituția, pentru asta au fost revoluții”, a mai spus Alexandru Arsene. 

El afirmă că fiecare deputat poate decide asupra mandatului său, dar nu poate decide soarta instituției Parlamentului. Astfel, din punct de vedere și constituțional, și științific, Înalta Curte nu putea lua o altă decizie privind sesizarea depusă de PAS. O decizie care, potrivit lui Arsene, se încadrează în conceptul de stat de drept și democratic.

Ce ține de termenul în care președintele Republicii Moldova este obligat să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru, Arsene spune că în situația Republicii Moldova trebuie să se acționeze conform alineatului 2 al articolului 103 din Constituție care spune că Guvernul, în cazul demisiei prim-ministrului, îndeplinește numai funcțiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern. Totodată, potrivit alineatului trei al articolului 101, odată cu demisia premierului, demisionează întregul Guvern. 

„De la data când a fost depusă cererea de demisie a prim-ministrului a început interimatul, care este sub controlul președintelui țării. După consultarea fracțiunilor parlamentare, ceea ce a și făcut Maia Sandu, președintele este obligat să desemneze un candidat la funcția de prim-ministru. Obligat. Apoi intervine timpul”, precizează Alexandru Arsene într-un interviu pentru Sputnik Moldova. 

Конституционный суд - Sputnik Moldova
Politică
Ultima oră: Parlamentul nu se poate autodizolva - detalii

Așadar, după data de 28 decembrie 2020, ziua în care au avut loc consultări ale președintelui cu fracțiunile și grupurile parlamentare, Maia Sandu era obligată să desemneze un candidat la funcția de premier care, la rândul său, în termen de 15 zile de la desemnare, va cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului. Ulterior intervine articolul 85 al Constituției, privind dizolvarea parlamentului, care stipulează că Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

„De pe data de 28 decembrie, ziua când au avut loc consultările, 15 zile deja au trecut. Candidatul la funcția de prim-ministru deja trebuia să ceară Parlamentului votul de încredere. Chiar dacă Parlamentul a plecat în vacanță, președintele era în drept să convoace sesiune extraordinară, cu ordinea de zi de învestire a Guvernului”, a explicat constituționalistul. 

Arsene mai spune că, în cazul în care Maia Sandu nu se va conforma în continuare Legii Supreme și nu va înainta un candidat la funcția de prim-ministru, riscă să fie suspendată din funcție cu votul a două treimi din deputați. Legea mai prevede ca după o lună de la suspendarea din funcție a președintelui pentru încălcarea normelor constituționale, poate fi organizat un referendum privind demiterea președintelui.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Fluxul de știri
0