BRUXELLES, 8 aug - Sputnik, Daniela Porovăț. NATO este într-o situație de criză în privința relației Atena-Ankara, disputele dintre Grecia și Turcia amenințând stabilitatea Alianței.
„Cred că este foarte clar pentru NATO că această poziție de neutralitate, prin care nu intervine motivând că e vorba de doi membri ai Alianței, nu o mai acceptăm”, a precizat premierul grec Kyriakos Mitsotakis.
Premierul Greciei a spus totuși că Atena e deschisă la negocieri cu Ankara, dar fără să aibă ”o armă la spate”.
El a explicat că a avut o discuție cu secretarul general Jens Stoltenberg căruia i-a transmis că țara sa este membră NATO, contribuie la Alianță și se așteaptă ca atunci când interesele sale sunt puse în pericol NATO să nu aibă o poziție de neutralitate, insistând că această politică este „profund nedreaptă” pentru Grecia.
Disputa dură pe zonele maritime
Atena se declară gata să negocieze zonele maritime disputate cu partea turcă. „Aşteptăm să vedem dacă Turcia intenţionează să o facă la modul serios, suntem pregătiţi din această lună”, a declarat și purtătorul de cuvânt al guvernului grec, Stelios Petsas.
Premierul grec Kyriakos Mitsotakis a dat de altfel asigurări că este ”întotdeauna bucuros” să discute cu Turcia delimitarea zonelor maritime în Marea Egee şi în Mediterana Orientală.
El a dat însă vina pe Turcia pentru întreruperea discuțiilor: ”Făcusem progrese până când Turcia a pus capăt discuţiilor preliminare în 2016”, a declarat el.
În caz de dezacord, premierul grec spune că disputa se va tranșa la Curtea Internaţională de Justiţie, a cărei decizie Atena o va respecta.
Pentru premierul de la Atena, Turcia nu se comportă într-un mod ”fiabil” în cadrul NATO şi constituie un factor ”destabilizator” în regiune.
El a dat ca exemplu în acest sens survolul insulelor greceşti de către avioane de vânătoare-bombardiere turceşti, forajele pe care le consideră „ilegale” în largul Ciprului şi tentativele Turciei de a ”transforma în arme” miile de migranţi şi refugiaţi, când Ankara le-a permis să se îndrepte în masă spre frontiera elenă în februarie.
Turcia a suspendat luna trecută explorările de petrol şi gaze în largul unei insule greceşti după ce această iniţiativă a sa a dus la exacerbarea tensiunilor între cele două ţări.
Dar preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat în 28 iulie că este ”pregătit să discute (toate litigiile) cu Grecia fără condiţii”.
Mediterana, zonă de dispută și între Franța și Turcia
Grecia are un aliat în Franța în disputa cu Turcia, Parisul intrând în conflict cu Turcia în zona Mediteranei.
Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a denunţat în luna iulie activităţile Turciei în estul Mării Mediterane şi intențiile Turciei de a se amesteca în Libia, anunţând că Uniunea Europeană pregăteşte o serie de măsuri pentru contracararea acţiunilor de acest fel.
„Vreau să reiterez solidaritatea deplină a Franţei cu Republica Cipru, dar şi cu Grecia, în contextul acţiunilor Turciei de încălcare a suveranităţii. Nu este acceptabil ca spaţiul maritim al unui stat membru al UE să fie încălcat sau ameninţat. Cei care contribuie la astfel de acţiuni trebuie sancţionaţi”, a declarat atunci Emmanuel Macron în cursul unei întrevederi la Palatul Elysée cu preşedintele Republicii Cipru, Nicos Anastasides.
Acest lucru arată că NATO are probleme grave în interior și că, dincolo de eternele pretenții ale lui Donald Trump pentru mai mulți bani și disputele sale cu Germania pe această temă, Macron avea dreptate când spunea că Alianța este în ”moarte clinică”.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
