CHIȘINĂU, 11 iun - Sputnik. Foarte curând, pe 19 iulie, în mai mult țări post-sovietice își vor aminti de Olimpiada-80, care a fost găzduită în urmă cu 40 de ani de Moscova, capitala fostei URSS.
Flacăra olimpică, ștafeta căreia a ajuns pe teritoriul RSS Moldovenești din Grecia, a devenit un eveniment semnificativ în istoria țării noastre, subiect de mândrie și un simbol viu al participării unei mici țări la un eveniment major, la triumful sportului și al forței, la buna și pașnică coexistență a tuturor popoarelor globului.
Torța „Olimpiada-80” a fost salutată de toți oamenii din Moldova
Am întâlnit acest foc cu un specific național aparte. Acompaniat de sunetele de orchestră, viori, acordeone și țambale, cu o varietate de modele de costume naționale. Locuitorii țării au perceput acele evenimente ca pe unul dintre cele mai strălucite episoade din istoria statului moldovenesc.
Ștafeta Torței Olimpice din îndepărtatul an 1980 a fost un eveniment de importanță republicană, pe secțiunea moldo-română a frontierei de stat a URSS, acest foc a ajuns pe teritoriul unui stat care cândva a fost mare, puternic, unitar. De aici, flacăra păcii, sportului și prieteniei a trecut prin orașele Moldovei, prin Chișinău și Bălți, către alte așezări ale URSS, apoi spre Moscova.
Chișinăul a întâmpinat flacăra olimpică la scară metropolitană, oamenii entuziaști s-au bucurat și au aplaudat de-a lungul întregii curse, care se îndrepta spre Piața Victoriei (acum Piața Marii Adunări Naționale - ed.). Aici s-au desfășurat cele mai spectaculoase ceremonii pregătite de conducerea țării în legătură cu acest eveniment semnificativ.
Următorul oraș care a primit Ștafeta Torței Olimpice a fost capitala de nord a Moldovei - Bălți. De la intrarea în oraș și în până în centru, locuitorii au creat un zid viu pentru a saluta participanții la maraton care purtau torțele.
Ștafeta Torței Olimpice a trecut și prin satele țării, unde oamenii au lăsat munca în câmp și au ieșit împreună pe drumul central pentru a vedea și a reține acest eveniment istoric.
În multe sate ale țării până în zilele de astăzi porțile sunt decorate cu simbolurile Olimpiadei-80 - o imagine stilizată a Turnului Spasskaia din Kremlin, „sprijinindu-se” pe cele cinci inele olimpice.
Șeful CNO a povestit cum s-a întâmplat totul
Președintele Comitetului Național Olimpic, Nicolae Juravschi, a povestit despre Ștafeta Torței Olimpice care a trecut prin țara noastră în îndepărtatul an 1980 și despre atmosfera de atunci.
"Flacăra olimpică a trecut prin toată Moldova, de la Leușeni până la Criva, în nordul Moldovei. Un număr foarte mare de oameni au luat parte la Ștafeta Torței Olimpice. Și este foarte important că această olimpiadă ne-a adus prima medalie de aur câștigată de atleta moldoveancă - Larisa Popova a devenit campioana olimpică la canotaj, a spus Juravski.
Potrivit președintelui CNO al Moldovei, sportivii care au avut șansa să participe la jocurile Olimpice sunt oameni fericiți. Și cu atât mai mult a fost un eveniment deosebit pentru ei, dacă au reușit să câștige un premi olimpic. Și este foarte important că veteranii sportivi, precum Larisa Popova, Gusman Kosanov, Stela Zaharova, care au trecut școala de pregătire în Moldova, sunt în continuare exemple demne de urmat pentru tinerii sportivi.
Mândria olimpică a Moldovei
În istora sportului moldovenesc sunt zeci de trofee olimpice, iar prima medalie din aur a fost cucerită exact acum 40 de ani de Jocurile de la Moscova.
Istoria sportului autohton a fost rescrisă de Larisa Popova, care a devenit prima câștigătoare a aurului la canotaj. Larisa Popova a triumfat alături de bielorusa Elena Hlopţeva. Ele au parcurs distanţa de 1.000 de metri în 3 minute 16,27 secunde.
A fost triumful de cel mai de preț pentru sportivii moldoveni la Jocurile Olimpice, dar nu a fost primul în istorie. Încă la Olimpiada de la Roma din 1960 altletul din Moldova Gusman Kosanov a devenit câștigător al argintului la cursa 4х100 metri. Peste opt ani, în Mexic, Naum Prokopeț a a câștigat bronzul la caiac și canotaj.
Următoarea medalie a venit peste încă opt ani. La Monreal unicul trofe l-a câștigat tot Larisa Popova, care a cucerit argintul la canotaj academic.
Iar la Jocurile de la Moscova, unde Popova a devenit prima campioană olimpică din țara noastră, încă o sportivă din Moldova a cucerit aurul la gimnastica artistică - Stela Zaharova. Argintul la Olimpiada de la Moscova i-a revenit atletei Svetlana Dovjenko.
Cele mai bogate în premii Jocuri pentru sportivii autohtoni au fost cele de la Seul din 1988. Dublu campion olimpic la caiac-canoe pe distanțe de 500 și 1000 de metri, împreună cu Victor Reneiski, a devenit actual președinte al Comitetului Național Olimpic Nicolae Juravschi.
Aurul turneului de fotbal al acestor Jocuri l-a obținut echipa națională a URSS, din care făcea parte Igor Dobrovolski, în prezent antrenor al echipei naționale. Printre câștigători s-au remarcat înotătorul Iurii Bașkatov (argint), boxerul Timofei Skriabin (bronz în greutate până la 51 kg), membrul echipei de polo pe apă Sergei Markoci (bronz) și handbalista Natalia Rusnacenco (bronz).
Rezultate aproape similare au fost obținute de sportivii moldoveni la Jocurile din 1992 de la Barcelona, unde au evoluat ca parte a echipei naționale a CSI. Actualul șef al Federației de haltere din țară, Tudor Casapu, a câștigat aurul în categoria greutății de până la 75 kg, iar handbalistul Veaceslav Gorpișin a devenit cel din urmă campion olimpic din Moldova. Argintul Jocurilor de la Barcelona a fost obținut de înotătorul Iurii Bașkatov. Natalia Valeeva a câștigat două medalii de bronz la tir cu arcul, Serghei Marcoci și Alexei Vdovin au intrat în echipa CSI de polo pe apă, care a ocupat locul trei.
În anii următori, sportivii moldoveni nu au câștigat medalii de aur. În Atlanta în 1996, Nicolae Juravschi și Victor Reneiski au ocupat locul doi, iar luptătorul de stil greco-roman Sergiu Mureiko a obținut locul trei.
Peste patru ani, la Sydney, argintul a fost cucerit de trăgătorul de tir Oleg Moldovan, iar locul trei - de boxerul Vitalii Grușac.
Singura medalie de la Beijing, adusă în palmaresul echipei naționale a Moldovei, a fost bronzul boxerului Veaceslav Gojan, iar patru ani mai târziu, la Londra, halteriștii Anatolii Chircu și Cristina Iovu i-au adus Moldovei încă două medalii de bronz.
Olimpiada-80 - fapte istorice
Jocurile Olimpice de vară din 1980 s-au desfășurat la Moscova, în capitala URSS, din 19 iulie până pe 3 august. Acestea au fost primele Jocuri organizate într-o țară socialistă.
O parte dintre competițiile Olimpiadei din 1989 s-au desfășurat în alte orașe ale Uniunii Sovietice: regata de navigație a început la Talin, preliminariile și sferturile de finală ale turneului de fotbal s-au desfășurat la Kiev, Leningrad și Minsk, iar competițiile de tir cu gloanțe s-au desfășurat la complexul „Dinamo” din regiunea Moscovei.
Comitetul Olimpic Internațional a ales capitala Jocurilor Olimpice din 1980 la cea de-a 75-a sesiune din 23 octombrie 1974, care s-a desfășurat la Viena.
Ideea organizării Jocurilor Olimpice la Moscova a fost lansată de președintele Comitetului sportiv al URSS, Serghei Pavlov, încă în aprilie 1969. De data aceea însă votul s-a încheiat cu victoria pentru Montreal (Jocurile Olimpice-1976).
De un succes fulminant s-a bucurat piesa muzicală scrisă pentru ceremonia de încheiere a Olimpiadei-80, semnată de Alexandra Pahmutova și Nikolai Dobronravov.
Astăzi în multe case din Moldova se mai păstrează figurine ale Ursului Olimpic. Oamenii își aduc aminte de acele evenimente cu nostalgie, iar această muzică a fost îndrăgită de zeci de mii de oameni din republică.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
