CHIȘINĂU, 6 mar - Sputnik, Aleksandr Suru. Sistemul judiciar din Moldova a căzut în dizgrația autorităților, după ce fostul șef al Procuraturii Anticorupție Viorel Morari a fost eliberat în februarie din arest preventiv și a fost plasat sub control judiciar.
Retrospectiva dosarului Morari
Fostul șef al Procuraturii Anticorupție a fost arestat în luna ianuarie, fiind pus sub învinuire pentru abuz în serviciu și fals în acte publice. Ulterior, i-au fost înaintate și alte capete de acuzare - amestec în înfăptuirea urmăririi penale, îmbogățire ilicită și spălare de bani. În consecință, Viorel Morari a stat în arest mai bine de o lună, iar la mijlocul lunii februarie a fost eliberat de sub control judiciar din sala de judecată, după ce magistrații au respins solicitarea procurorilor de a prelungi arestul cu 60 de zile.
Scandalul iscat în urma eliberării lui Morari
Plasarea lui Viorel Morari sub control judiciar a generat un adevărat scandal. Procuratura Generală i-a acuzat pe magistrați de ”atitudine preconcepută” în procesul de examinare a dosarului.
Apoi a ajuns rândul avocaților lui Morari să ceară recuzare - doar că a echipei de procurori, care urma să prezinte acuzarea de stat.
În instanța de judecată, avocatul Vasile Flotea a menționat că numirea completului de acuzatori de către adjunctul procurorului-șef, Ruslan Popov, este ilegală, pentru că, potrivit legii, trebuia să fie numit nemijlocit de procurorul general.
Se creează impresia că apărarea face ”trolling”, imitând Procuratura Generală - argumentele avocaților sunt aproape identice cu cele ale acuzatorilor de stat.
Mai devreme, Procuratura Generală, solicitând transferul cauzei la o altă instanță, a remarcat că formarea completului de judecători pentru examinarea dosarului lui Morari s-a făcut la indicația vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău, deși, potrivit regulilor, aceasta este prerogativa exclusivă a președintelui instanței de judecată.
De partea cui vor fi judecătorii
Aici motivația principală reprezintă dosarele penale gestionate de Procuratura Anticorupție - instituție care până mai ieri a fost condusă de însuși Morari. Sunt oare întemeiate dosarele împotriva slujitorilor zeiței Themis - este cu totul altă chestiune. Dar ”presiunea” exercitată prin intermediul dosarelor a fost confirmată de Procuratura Generală.
”Examinând motivele care au dus la creșterea plângerilor privind pretinsele acțiuni ilegale ale judecătorilor, au fost elucidate două situații: Într-un caz, dosarele erau inițiate în baza articolelor privind ”indicarea informațiilor neadevărate în declarațiile de avere și venit, iar în cel de-al doilea caz - dosarele erau inițiate de către Procuratura Anticorupție în temeiul pronunțării unor sentințe și hotărâri ilegale” - se menționează într-un comunicat de presă al Procuraturii Generale.
Sensul publicării acestui comunicat intitulat ”Procurorul General oprește presiunile Procuraturii Anticorupție asupra magistraților care nu ”dau soluțiile solicitate” de procurori” nu este clar. Fie Procuratura a decis să demonstreze o dată în plus cum ”muncesc” procurorii din cadrul procuraturilor specializate, fie a decis să atragă de partea sa corpul judecătoresc, însă pentru slujitorii zeiței Themis favorit rămâne Viorel Morari.
Cine este mai puternic
Nu este un secret că sistemul judiciar este în declin. Acest lucru a fost generat de numeroasele scandaluri cu implicarea magistraților. Din 2014 până în 2020 în Moldova și în afara hotarelor ei au început discuțiile despre fenomenul ”dosarelor politice”. Cea mai mare parte a vinei în acest sens o poartă judecătorii.
Autoritățile sunt conștiente de faptul că sistemul judiciar a rămas de unul singur, și este foarte puțin probabil că cineva îl va apăra. Înțeleg și folosesc această oportunitate. Astfel, sistemul judiciar trebuie să lupte pe două fronturi. Pe de o parte, trebuie să țină piept presiunilor procurorului general, iar pe de altă parte înaintează Guvernul.
Așa,în luna februarie, prim-ministrul Ion Chicu a ordonat să fie redusă finanțarea sistemului judiciar cu 70 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor a pregătit deja un proiect de modificare a bugetului de stat pentru anul 2020. Între timp, Ministerul Justiției elaborează un mecanism de aplicare a unor plângeri regresive pe numele judecătorilor. Dacă se va reuși aplicarea lui în practică, atunci judecătorii vor trebui să poarte înșiși răspundere financiară pentru dosarele pierdute la CEDO.
Cu toate acestea, magistrații, evident, vor putea să se apere prin diverse declarații și să amenințe cu înrăutățirea calității actului de justiție, care și așa nici pe departe nu este ideal. Doar că nimeni nu-i va mai asculta.
În conștiința publică, imaginea judecătorului este departe de ideal. De partea cealaltă a baricadei este procurorul general, care are o susținere solidă. Aceste resurse nu au fost încă pe deplin folosite.
De aceea, indiferent care va fi deznodământul în conflictul din justiția moldovenească, destinul lui Morari este clar, într-o perspectivă mai mult sau mai puțin îndelungată.
Părerea autorului poate să nu coincidă cu cea a redacției Sputnik Moldova.
