CHIȘINĂU, 28 feb – Sputnik. Ansamblul Național Academic de dansuri populare „Joc” împlinește în acest an 75 de ani de la fondare. Cu această ocazie, pe mai multe scene din țară, cele mai frumoase tradiții naționale vor fi prezentate prin dans de artiștii de la „Joc”.
Directorul general al ansamblului, Aliona Baroncea-Strâmbeanu, a declarat pentru Sputnik Moldova că pentru acest an este stabilit un calendar de evenimente, dar debutul va fi în cadrul Festivalului Internațional de Muzică „Mărțișor” cu zece spectacole, toate încadrate într-un turneu național aniversar. Turneul național aniversar este unul ambițios. Se va lucra practic nouă zile la rând, într-un ritm suprasolicitat pentru artiști.
„Debutăm la 1 martie pe scena Teatrului Național din Bălți. Vom fi prezenți la Anenii Noi, Edineț, Hâncești, Soroca, Taraclia, Cahul, Ungheni, Briceni. Pe data de 11 martie vom evolua pentru publicul din orașul Tiraspol, acolo de unde este începutul acestui extraordinar colectiv „Joc””, a comunicat directorul general.
În cadrul celor nouă zile de turneu, un eveniment important este pe data de 15 martie, când are loc dezvelirea plăcii comemorative cu basorelief dedicată memoriei lui Vladimir Curbet, care în acest an ar fi împlinit 90 de ani de la naștere. Placa va fi amplasată în sediul actual al Ansamblului Național Academic de Dansuri Populare „Joc” din strada Mesager 2 din Capitală.
Ansamblul de dansuri populare „Joc” s-a afirmat pe parcursul anilor ca o veritabilă instituție de valorificare și promovare a tradițiilor naționale.
Acest mesager al artei și culturii autohtone în străinătate a fost condus timp de 60 de ani de Vladimir Curbet. După decesul maestrului, această funcție i-a fost încredințată, în 2017, prin ordinul ministrului Culturii de atunci, Alionei Baroncea-Strâmbeanu. La ceas aniversar, directorul general a acceptat să vorbească cu reporterul Sputnik Moldova și să împărtășească din grijile și emoțiile trăite în „Joc”.
Despre decizia de a accepta să administreze acest ansamblu cu renume internațional, Aliona Baroncea-Strâmbeanu spune că nu a fost o decizie ușoară sau luată peste noapte, ci una gândită.
„Ansamblul este un brand al Moldovei, este identitatea noastră națională, iar asta se datorează celor 75 de ani de activitate și de perseverență în spațiul cultural național și chiar mondial. Până în anii 90, ansamblul chiar a avut o agendă internațională foarte încărcată”, a comunicat Aliona Baroncea-Strâmbeanu.
Aceasta mai spune că responsabilitatea era una foarte mare, dar cativând în cadrul Ministerului Culturii mai bine de 27 de ani și gestionând domeniul artelor de spectacol, „Joc” inclusiv era în responsabilitatea sa administrativă.
„Practic eram la curent cu toată evoluția și involuția, pentru că într-un colectiv de creație momentele sunt diverse. La un moment dat putem atinge succese foarte mari, iar mai apoi să apară un regres și tot așa. Mai apar și pauze, pauze de analiză pentru ca instituție să fie una viabilă și solicitată”, ne povestește directorul general al „Joc”.
Aliona Baroncea-Strâmbeanu a menționat că „ansamblul are soarta întregii republici”. Ceea ce se întâmplă la nivel național în plan economico-financiar, politic, nu poate să nu afecteze instituțiile, mai ales pe cele care se află în gestiunea statului.
„Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc”, începând din 1989 a avut statut de persoană juridică și i s-a oferit acest sediu, care și până astăzi include blocul administrativ și sala de repetiții. Din păcate noi nu avem o sală de spectacole în care să putem să evoluăm cu o agendă repertorială susținută lunar. Noi depindem doar de turnee și invitațiile pe care le primim de la diverși producători sau impresari”, povestește emoționată Aliona Baroncea-Strâmbeanu.
Pentru un ansamblu numeros, cum este cel de dansuri populare „Joc”, lipsa unei săli de concerte este un impediment în dezvoltarea și promovarea activității.
„Pe timpuri erau și mai mulți, iar la ora actuală avem în trupă 50 de dansatori și 25 de muzicieni. Din componența echipei fac parte și cei 6 maiștri de balet. Maiștri care fac studiul zilnic cu dansatorii care vin și pleacă. Din păcate aceste veniri și plecări sunt foarte dese. Lumea pleacă în căutare de alte salarii și alte condiții. Noi suntem nevoiți, în permanență să „renovăm” trupa. Este o situație care nu ne acordă stabilitatea care ne-ar permite să începem anumite negocieri pe termen lung de turnee”, mai povestește directorul ansamblului de dansuri populare.
„Joc” beneficiază de finanțare de la bugetul de stat, care acoperă salariile angajaților. Acum se discută despre un nou regulament de finanțare, care ar acorda suport financiar pentru dezvoltarea colectivului. Aliona Baroncea-Strâmbeanu ne-a mai spus că dezvoltarea înseamnă proiecte culturale, în cazul „Joc”, proiecte coregrafice, proiecte de spectacol. Dar atâta timp cât nu există o sală de spectacol echipa este în imposibilitatea să desfășoare acele repetiții, să susțină acele spectacole coregrafice asemenea altor ansambluri de renume din întreaga lume.
„Noi am încercat să batem la mai multe uși. Am contactat diverși potențiali sponsori, dar toată lumea se întreabă ce oferă „Joc” în schimb. Noi oferim promovarea atâta cât noi ne putem promova pe noi”, susține Baroncea-Strâmbeanu.
Cheltuielile pentru a realiza un spectacol, chiar și în deplasare sunt foarte mari. Totul se arendează, unitățile de transport, echipamentul tehnic, sălile în care se joacă spectacolele, publicitatea. Acestea sunt cheltuielile instituției, iar prețurile pentru un spectacol variază de la oral la oraș, de la casă de cultură la casă de cultură. Publicul, spune șefa de la „Joc”, în special cel rural, nu mai are acea cultură de a acorda mijloace financiare pentru bilete de spectacol. Acest angajament și l-au luat pe parcursul anilor autoritățile publice locale, care cu diferite ocazii organizează evenimente culturale și achită integral pentru un spectacol. Spectacolele realizate contra biletelor se țin doar la Bălți, Tiraspol și Chișinău.
Pe parcursul celor 75 de ani de activitate, ansamblul „Joc” a acumulat un tezaur coregrafic extraordinar de bogat, cu dansuri și suite de dans de rezistență. Datorită unor maeștri, cum ar fi prim maestrul de balet Evghenii Sandu orice element de spectacol, poate fi restabilit.
„Nu este vorba doar de montarea sau punerea în scenă a dansului, este vorba de partituri muzicale, de costume care în timp s-au uzat, iar atunci când „renovăm” o suită coregrafică asta se face în mod complex la toate capitolele”, precizează Aliona Baroncea-Strâmbeanu.
Împreună cu echipa, directorul general încearcă să reseteze ansamblul și să revină către public chiar și cu o nouă identitate a baletului național. A fost creat un back vocal, foarte mult material foto și video, și se încearcă încadrarea în mai multe proiecte, astfel încât „Joc” să fie vizibil și solicitat.
Muzica, orchestrația muzicii folclorice care se apropie de cea simfonică ca și dansurile noastre populare care trec prin școala baletului, toate acestea fac ca spectacolele ansamblului să capete eleganța și frumusețea unui spectacol de mare artă. Costumele pe care le poartă dansatorii constituie o altă bogăție a ansamblului. Un tezaur format din peste trei mii de unități, inegalabile concepute special pentru scenă.
