CHIȘINĂU, 27 feb – Sputnik. „Mărțișorul” este o sărbătoare foarte dragă moldovenilor, dar nu și una care necesită mari cheltuieli.
Atunci când îi spui unei persoane din Republica Moldova că dorești să-i dăruiești un mărțișor, omul percepe direct sensul mesajului: va primi micul obiect de podoabă alb-roșu. Nimeni nu se așteaptă că semnificația de „mărțișor” îi poate fi atribuită vreunui cadou scump - fapt care i-a încântat prin simplețea lui și pe unii colegi jurnaliști de la București veniți în vizită la Chișinău.
1 Martie nu este o „sărbătoare scumpă” sub aspect material, poate și din considerentul că cheltuielile urmează să fie făcute de 8 Martie, Ziua Femeii, care în Republica Moldova este oficial zi nelucrătoare.
Vârsta Mărţişorului este de aproximativ 8.000 de ani, iar primele mărțișoare erau salbe și brățări, adică se purtau în jurul gâtului sau la încheietura mâinii.
Mărțișoarele din vechime erau confecționate din pietricele de două culori, albe şi negre, în special, sau din monede fixate pe un şnur alb-negru răsucit din fire de lână. Mai multe detalii pot fi găsite în articolul Sputnik în care am sintetizat semnificațiile atribuite mărțișorului de istorici și etnografi.
Acum, mărțișoarele se poartă preponderent la piept, lângă inimă. Totuși, în ultimii ani, tot mai multe fete și femei din Republica Moldova confecționează și poartă mărțișoare-salbă și mărțișoare-brățară, la fel cum ar fi purtat dacii.
Mărțișoarele sub formă de brățară și salbă sunt făcute din fibre albe și roșii, dar și din pietre semiprețioase. De exemplu, cristalele albe pot fi agate, iar cristalele roșii - orice pietricele de culoare roșiatică, cum ar fi unele varietăți de aventurin sau jasp. Dar cel mai bun rezultat îl obții atunci când folosești pentru mărțișor mărgele de coral roșu.
Cu prilejul unei expoziții dedicate mărțișorului organizată la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, etnografii au menționat că strămoșii noștri purtau aceste podoabe la mână, la gât, dar și la gleznă și că ar frumos să reînviem această tradiţie.
Meșterii populari vând o multitudine de modele de mărțișoare - nu doar de purtat, dar și mărțișoare-suvenir, pentru a decora casa.
Tradiția Mărţişorului este păstrată în Republica Moldova, în România şi în teritoriile învecinate acesteia, locuite de români sau aromâni. Cu unele deosebiri, obiceiul este prezent și în Bulgaria, Albania, Macedonia.
În 2017, UNESCO a inclus Mărţişorul în patrimoniului cultural imaterial al umanităţii, aprobând astfel dosarul depus de România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia.
