Documentul prevede protecție pentru persoanele care iau credite la dobânzi exagerate. În cinci ani, piața creditelor nebancare a crescut de la 3,3 miliarde lei la sfârșitul lui 2014, până la 10,3 miliarde lei în trimestrul III al anului 2019. Proiectul care va intra în Parlament presupune diminuarea riscului de supraîmpovărare a populației. Șefa direcției Supravegherea Creditării Nebancare din cadrul CNPF, Alina Cebotariov, susține că inițiativa este foarte importantă, întrucât la ora actuală, multe companii de microcreditare oferă bani cu o dobândă și de 400 de procente.
Numărul plângerilor la Agenția pentru Protecția Consumatorilor crește de la an la an, spune reprezentantul agenției Nicolae Olărașu.
”În 2019, reclamațiile din partea consumatorilor vizavi de împrumuturile nebancare s-au regăsit în top 5. Cifra este în creștere de la an la an. Consumatorii depun plângeri la Agenția pentru Protecția Consumatorilor, atunci când nu mai au capacitate de plată, ori li se percep anumite taxe exagerate”, menționează Nicolae Olărașu.
Șefa direcției Supravegherea creditării nebancare, Alina Cebotariov, susține că la ora actuală sunt peste 20 de mii de litigii în instanța de judecată pe tematica creditării oamenilor de către organizațiile de creditare nebancare.
”La ora actuală, potrivit datelor CNPF, de la instituțiile de creditare nebancare s-au împrumutat în jur 600 de mii de moldoveni de la instituțiile de creditare nebancare. Totodată, sunt 20 de mii de litigii în instanță, majoritatea vizează incapacitatea de plată a oamenilor care s-au creditat de instituțiile nebancare”, a declarat Alina Cebotariov.
Economistul Veaceslav Ioniță susține că ideea CNPF de a reglementa activitatea instituțiilor nebancare este una bună, întrucât moldovenii se împrumută prea mult, dar în multe cazuri aceste persoane nu pot întoarce aceste credite.
Premierul Ion Chicu susține că reglementarea activității organizațiilor nebancare de creditare a fost și o condiție a Fondului Monetar Internațional, care recent și-a încheiat vizita la Chișinău.
„Proiectul este și o condiționalitate a Fondului Monetar Internațional. În afară de obiectivul de a reglementa această piață, ne propunem să sporim protecția potențialilor debitori. Avem foarte multe persoane fizice care au angajat credite și sunt obligate să întoarcă 3-4 valori din suma inițială. Proiectul respectiv trebuie promovat de urgență”, a declarat premierul Ion Chicu.
Deputatul socialist Petru Burduja spune că regulile trebuie clar stabilite, însă să nu fie grăbite, întrucât este vorba de un domeniu de afaceri. Referindu-se la interzicerea acestor companii de microcreditare nebancare, deputatul a menționat că în cazul Republicii Moldova este prematur să vorbim de o decizie radical.
”Practica mai multor state arată lucruri diferite în ceea ce ține de reglementarea activității instituțiilor de creditare nebancare, adică ele nu există. La noi situația e puțin mai diferită, persoanele din păturile social-vulnerabile pot accesa acești bani mai ușor. Trebuie niște reguli clar stabilite: un registru unic cu toate datele, să existe o plafonare a dobânzii și a riscurilor sub formă de penalități dacă aceste angajamente nu sunt îndeplinite”, a declarat Petru Burduja pentru Sputnik Moldova.
În prezent, în Republica Moldova sunt înregistrate în jur de 160 de organizații de creditare nebancară, activele cărora constituie peste 10 miliarde de lei, iar portofoliul consolidat al activității de creditare nebancară este de cca 9 miliarde de lei, dintre care credite nebancare – 7,5 miliarde de lei și leasing financiar – 1,5 miliarde de lei.
Numărul total al beneficiarilor este de 570 de mii de persoane. Din totalitatea împrumuturilor nebancare acordate, cca 80% revin persoanelor fizice.
