Propunerea Ministerului Justiției privind excluderea termenului inițial de 5 ani de numire a judecătorilor este criticată de doctoral în drept internațional Nicolae Osmochescu. Profesorul universitar spune că numirea în funcție a judecătorilor până la atingerea plafonului de vârstă va crea probleme și mai mari sistemului judecătoresc care și așa are unele metehne.
„Sunt categoric contra acestei idei de excludere a termenului primar de cinci ani în numirea judecătorilor, cu ulterioara promovare sau nepromovare în funcție. Dacă nu păstrăm acest termen de cinci ani, noi riscăm să ne împotmolim în probleme și mai mari”, a declarat Nicolae Osmochescu în cadrul emisiunii „La Ordinea Zilei”.
Profesorul a explicat cum a apărut în Constituție acest termen inițial de 5 ani de numire a judecătorilor, dar și care este rolul acestei trepte.
„În perioada sovietică, judecătorii erau numiți în trei niveluri – 5, 10 și 15 ani, după care până la plafonul de vârstă. Când am adoptat Constituția, noi am adoptat la fel, cu cele trei niveluri. În 1995, la insistența Consiliului Europei, noi am făcut modificări la Constituție și am introdus această perioadă de cinci ani”, subliniază profesorul universitar.
Și totuși, de ce este nevoie de acest termen inițial de numire a judecătorilor?
„Noi suntem o țară cu un sistem judecătoresc destul de controversat și fragil și, totodată, avem cel mai mic „cenz de vârstă” pentru inițierea și propunerea în funcția de judecător a unui cetățean – vorbim de vârsta de 25 de ani, ceea ce nu este corect, în opinia mea, deoarece în toate țările civilizate, pentru a fi numit în funcția de judecător trebuie să ai nu mai puțin de 30 de ani. Până la vârsta de 30 de ani, persoana trebuie să ocupe funcții legate cu sistemul de drept: fie judiciare, fie în procuratură, notariat sau avocatură. Deci, este o condiție obligatorie. Tu trebuie să ai o experiență în domeniul dreptului”, spune Nicolae Ocmochescu.
Și asta nu e tot. Profesorul universitar se întreabă ce experiență de viață are o persoană la vârsta de 25 de ani, atunci când ajunge în funcția de judecător și decide soarta altor oameni.
„Și apropo, care este experiența de viață a unei persoane la vârsta de 25 de ani, când ajunge judecător și hotărăște soarta unui om? Nu are nicio experiență, el nu cunoaște nici practica judiciară, dar el vine să judece pe alții. Uitați-vă ce se face în alte țări, până a fi judecător, tu trebuie să ai nu mai puțin de 10 ani de experiență în domeniul dreptului”, conchide Nicolae Osmochescu.
Certe este că în toate domeniile legate de viața și soarta oamenilor există acea perioadă de stagiere. Respectiv, profesorul universitar nu vede de ce Ministerul vrea să-i izbăvească pe tinerii judecători de această condiție.
Menționăm că în prezent judecătorii sunt numiți inițial pentru o perioadă de 5 ani. Numai în cazul în care își desfășoară activitatea în mod corespunzător pe parcursul acestei perioade, judecătorii sunt numiți până la atingerea plafonului de vârsta de 65 de ani.
Săptămâna trecută, Guvernul de la Chișinău a aprobat o serie de modificări la Constituția Republicii Moldova, printre care și prevederea privind excluderea termenului inițial de 5 ani de numire al judecătorilor, prevăzut la art. 116 din Constituție.
