Datele Biroului Național de Statistică arată că în anul 2001 în atmosferă au fost emanate de către transportul auto 122 de mii de tone de substanțe poluante.
În 2009, cantitatea de substanțe nocive emanate în atmosferă de transportul auto aproape că s-a dublat în comparație cu 2001, ajungând să constituie 224 de mii de tone. Situația devine și mai alarmantă, dacă analizăm datele statistice mai recente. După o scădere a substanțelor nocive în atmosferă, tendință care s-a menținut timp de câțiva ani, în 2017 volumul gazelor de eșapament emanate de autovehicule a ajuns să constituie 296 de mii de tone. Situația este explicabilă, având în vedere că numărul mașinilor înregistrate în țara noastră a crescut alarmant în ultimii ani.
Câte mijloace de transport sunt în Republica Moldova
Potrivit Registrului de stat al transporturilor al Agenției Servicii Publice, în 2019 în țara noastră erau înregistrate 1.027.006 mașini. Cifra este amețitoare, dacă luăm în calcul că acum cincisprezece ani numărul mijloacelor de transport era de 474 de mii, ceea ce înseamnă că în prezent avem cu peste jumătate de milion de vehicule mai mult decât în 2005. Această tendință a fost analizată anterior de economistul Veaceslav Ioniță.
Expertul a remarcat pe blogul său că majorarea numărului de mașini are loc pe fundalul unei infrastructuri rutiere de acum 30 de ani, iar cel mai afectat este municipiul Chișinău, unde presiunea pe infrastructura drumurilor a crescut de 5-10 ori de la independență.
„Numărul de autovehicule în prezent este de peste 5 ori mai mare față de sfârșitul anilor 80, când numărul lor se ridica la 226 de mii, inclusiv cele înregistrate în stânga Nistrului. Dacă ne uităm la dinamica mașinilor procurate de moldoveni, observăm că avem o dublare a numărului la fiecare 15 ani, însă următoarea dublare până la 2 milioane de mijloace de transport se va realiza mult mai repede, în cel mult 10 ani”, a estimat Veaceslav Ioniță.
Trebuie de menționat faptul că din cele peste un milion de mașini, 300 de mii sunt înregistrate în Capitală. În aceste condiții, nu e de mirare că aerul devine irespirabil.
Ce fac autoritățile pentru a micșora nivelul de poluare a aerului
Șefa Laboratorului pentru calitatea aerului din cadrul Agenției de Mediu, Marina Lungu, a declarat pentru Sputnik Moldova că în 2019 în Chișinău s-a înregistrat un nivel sporit de poluanți în atmosferă pe aproape întreg parcursul anului.
”Din 12 luni ale anului, în 10 luni a fost nivel înalt de poluare în municipiul Chișinău. Asta este datorat mai mult dioxidului de azot, care deseori înregistrează concentrații sporite, el provine de la gazele de eșapament”, a declarat șefa Laboratorului pentru calitatea aerului.
Nivelul de substanțe nocive în atmosferă este monitorizat zilnic de specialiști, iar atunci când acesta atinge cote alarmante, agenții economici sunt atenționați să reducă activitatea de producție, pentru a micșora nivelul de poluare a aerului. Datele Biroului Național de Statistică arată că în 2018 întreprinderile locale au evacuat în atmosferă peste 15 mii de tone de substanțe poluante.
”Sunt monitorizați de trei ori pe zi poluanții cum sunt dioxidul de azot, dioxidul de sulf, oxidul de azot, monoxidul de carbon, pulbere în suspensie, fenol și aldehidă formică. Zilnic este realizat buletinul privind calitatea aerului pentru informarea oamenilor și a tuturor organelor care sunt implicate și este plasat pe site-ul agenției de mediu. În buletin se face și prognoza poluării aerului și atunci când datele meteorologice prognozează acumularea poluanților în aer, venim cu avertizări către agenții economici”, susține Marina Lungu.
În ceea ce privește gazele emanate de automobile, situația este mai greu de gestionat, pentru că autoritățile nu le pot interzice șoferilor să-și folosească mașinile. Singurul lucru pe care îl poate face poliția este să redirecționeze traficul acolo unde se creează ambuteiaje, afirmă reprezentanții Agenției de Mediu, dar această măsură este puțin eficientă.
