În 2015 președintele de atunci al SUA Barack Obama a reușit să convingă Iranul să renunțe la programul său nuclear. În cadrul unui acord semnat cu SUA, Franţa, Marea Britanie, Germania, China şi Rusia, Republica Islamică Iran și-a asumat responsabilitatea să nu dezvolte arma atomică. În 2018, noul președinte american, Donald Trump, a denunțat acordul, pe motiv că acesta nu este respectat. Au urmat sancțiuni economice dure pentru Iran, care au avut un impact negativ și asupra economiei europene.
În contextul conflictului dintre Iran și SUA, declanșat la începutul anului 2020, Donald Trump a îndemnat Franţa, Marea Britanie, Germania, China şi Rusia să se retragă din acordul nuclear încheiat cu Iranul. De asemenea, a dat de înțeles că ar putea fi înăsprite sancțiunile economice împotriva Iranului.
”Nu exlud că lista sancțiunilor economice va fi extinsă, însă acestea sunt punctate nu împotriva unui stat, dar împotriva unor instituții și persoane. Poate vor fi aplicate interdicții pentru mai multe persoane și întreprinderi, bănci comerciale. Pe de altă parte, SUA au reușit să obțină ca cei care desfășoară relații economice cu Iran să fie sancționați”, a menționat Victor Juc.
Situația este dezavantajoasă din perspectivă economică pentru statele europene, ca urmare UE încearcă să medieze conflictul iranian-american, îndemnând Iranul să respecte prevederile acordului nuclear din 2015.
”Din 2016, Germania, Franța, Italia și Marea Britanie au contractat comenzi în Iran, care, ulterior, nu au putut fi realizate din cauza sancțiunilor economice. Situația respectivă a afectat mai multe întreprinderi din UE și Elveția. De câștigat au avut doar statele care nu se supun acestor sancțiuni – în primul rând Rusia și Turcia”, a explicat Victor Juc.
Pe 3 ianuarie 2020, generalul iranian Qassem Soleimani a fost omorât în timpul unui atac american aerian în Bagdad. În replică, Iran a atacat două baze militare americane din Irak, iar din greșeală a distrus un avion ucrainean de pasageri. Accidentul aviatic s-a soldat cu 176 de morți.
