Cel puțin 40 de mii de moldoveni muncesc neoficial, potrivit datelor IDIS ”Viitorul”. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale atenționează că practica este ilegală, iar cei care o acceptă riscă sancțiuni de mii de lei, potrivit Codului Contravențional.
Totuși, cel mai mare risc pentru persoanele care acceptă raporturi informale de muncă nu sunt amenzile. Dacă se îmbolnăvesc sau se aleg cu traume fizice din cauza condițiilor neadecvate de muncă, angajatorii nu pot fi trași la răspundere. Mai mult, nu vor putea beneficia de protecție socială din partea statului – tratamente asigurate medical, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă, indemnizații pentru dizabilitate și pensii.
”În cazul unui litigiu, angajatul nu va putea solicita ajutorul statului.Trebuie să demonstreze că a activat. Dar în acest caz, dacă a muncit informal, riscă să fie sancționat conform Codului Contravențional. Când află despre aceasta, renunță să mai solicite ajutor”, a explicat Alexandru Ghețu.
Potrivit lui Alexandru Ghețu, în Republica Moldova sunt suficiente locuri de muncă vacante, respectiv acceptarea activităților informale nu mai este o necesitate.
”Locuri de muncă sunt mai multe decât persoane angajate la oficiul forței de muncă. Pe vremuri, doar 3% dintre cei care își căutau un job puteau să negocieze salarii avantajoase. În prezent, această posibilitate o au mai mulți, reieșind din faptul că angajatorii duc lipsă de forță de muncă”, a menționat Alexandru Ghețu.
Din cauza muncii informale, bugetul Republicii Moldova pierde, în fiecare an, aproximativ trei miliarde de lei, potrivit IDIS ”Viitorul”.
