CHIȘINĂU, 6 ian – Sputnik. Creștinii care se conduc de calendarul bisericesc de stil nou sărbătoresc pe 6 ianuarie Botezul Domnului Iisus Hristos în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.
În Republica Moldova, unde cei mai mulţi dintre creştini se conduc de calendarul bisericesc de stil vechi, respectat de Biserica Ortodoxă Rusă, la 6 ianuarie este Ajunul Crăciunului.
Boboteaza, sărbătorită la 6 ianuarie (19 ianuarie, pe stil vechi), când se consideră că a avut loc botezul lui Iisus Hristos, încheie, alături de sărbătoarea Sfântului Ioan (7/20 ianuarie), perioada celebrării Naşterii Mântuitorului.
Sărbătoarea marchează Botezul Domnului şi se mai numeşte Epifanie, adică Arătarea lui Dumnezeu şi Mântuitorului în lume.
La Botezul Mântuitorului, Dumnezeu S-a revelat lumii ca Sfânta Treime. Tatăl a vorbit din ceruri: “Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!”, Fiul era în apă şi se boteza, iar Duhul Sfânt a pogorât asupra Lui în chip de porumbel.
“În Iordan botezându-Te, Tu Doamne, închinarea Treimii s-a aratat, că glasul părintelui a marturisit Ţie, Fiu iubit pre Tine numindu-Te şi Duhul, în chip de porumb, a adeverit întărirea Cuvântului. Cel ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, mărire Ţie” – acesta este troparul cântat în timpul sfințirii Aghesmei Mari.
Credincioşii şi preoţii spun că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului.
Cuvântul “agheasmă” vine din grecescul “aghios” şi înseamnă sfinţire. Prin „agheasmă” se are în vedere apa sfinţită, precum şi slujba pentru sfinţirea ei.
Se obişnuieşte ca oamenii să bea din Agheasma Mare timp de opt zile în şir, din ziua sărbătorii. După aceasta, ea se poate lua numai după spovedanie.
Sfinţirea cea mică a apei are loc în biserică la fiecare zi de 1 a lunii, iar în case – oricând cer credincioşii.
