Aproximativ 10 000 de moldoveni fac, în fiecare an, accidente vasculare cerebrale (AVC). Mai mult de jumătate dintre ei decedează în urma acestor atacuri. În același timp, aproximativ 30 la sută dintre supraviețuitori rămân invalizi pentru tot restul vieții. Aceasta se întâmplă în condițiile în care nouă din zece cazuri AVC pot fi prevenite. Și atunci, cum pot fi explicate astfel de statistici?
Un studiu realizat în premieră de academicianul Stanislav Groppa relevă faptul că mulți moldoveni suferă de maladii care favorizează declanșarea AVC.
”În prim plan au apărut așa factori de risc cum sunt: sindromul metabolic și surplusul de greutate. În medie, aproximativ 70% din populația țării este supraponderală. Aceștia sunt indici importanți care corelează cu riscul de a face un AVC, urmați de hipertensiunea arteriala, dereglările de ritm, maladiile autoimune, reumatice. De asemenea, am depistat la peste 20 la sută dintre participanții la cercetare schimbări vasculare la nivelul vaselor extracerebrale”, a relatat Stanislav Groppa.
Mulți nu realizează că aceste maladii le pun în pericol viața și nu fac tratamente.
”Este îngrijorător că persoanele care cunosc că suferă de hipertensiune arteriala ignoră utilizarea medicamentelor și a unui tratament indicat de medicul de familie sau specialist. De asemenea, grav este faptul că mulți dintre cei care au afirmat că nu au hipertensiune arterială, în realitate aveau această afecțiune, sau o patologie a cordului sau creierului”, a precizat Stanislav Groppa.
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 2000 de persoane, din diferite zone ale țării. În baza rezultatelor cercetării, este elaborat un Program național de prevenire a AVC, care prevede inclusiv crearea centrelor regionale de tratament și reabilitare a pacienților cu AVC.
Există două tipuri de AVC: ischemic și hemoragic. AVC ischemic apare atunci când este întreruptă alimentarea sangvină a creierului, din cauza unui cheag de sânge din arteră. AVC hemoragic este rezultatul unei sângerări în interiorul creierului, declanșată de ruperea unui anevrism (dilatarea pereților arterei) sau de tensiunea arteriala crescută.
