Furturile, acțiunile de huliganism și jafurile sunt cele mai frecvente infracțiuni comise de către minorii din țara noastră. Potrivit reprezentanților Inspectoratului General al Poliției, în opt luni ale anului, pe teritoriul țării au fost săvârșite peste 400 de infracțiuni, dintre care trei omoruri și două vătămări corporale. Cifra este cu câteva unități mai mică comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Totuși această cifră plasează Moldova în topul țărilor UE cu cel mai înalt grad al delincvenței juvenile.
„În opt luni ale anului avem 426 de infracțiuni săvârșite de minori sau cu participarea acestora. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, suntem în scădere, de 20%. Cert este că avem deja trei omoruri. Dacă ar fi să ne raportăm la anii precedenți, trebuie să vă spun că în 2018 au fost înregistrate, la fel, trei omoruri, iar în 2017 – patru”, a declarat șefa secției Siguranța Copiilor din cadrul IGP, Alina Ursu.
Cert este că din numărul total de infracțiuni săvârșite de minorii Moldovei sau cu participarea acestora, cele mai multe sunt furturi.
„Dacă e să ne uităm peste infracțiunile comise, avem două vătămări corporale intenționate, șapte infracțiuni sexuale, șase tâlhării, 22 de jafuri, 276 de furturi și 19 acțiuni de huliganism. Suntem într-o ușoară descreștere la toate capitolele”, a adăugat Alina Ursu.
În mare parte, agresivitatea se moștenește, spun specialiștii. Cert este că nu nu doar genele sunt cele care marchează comportamentul individului.
„La nivel individual, o persoană diferă de alta în funcție de moștenirea sa genetică. Există anumite gene care predispun spre comportament agresiv. Nu ar fi corect să le spunem genele agresivității. De exemplu, este gena glucocorticoidă responsabilă de aceste procese. Cei care moștenesc această genă au probabilitatea de 75% de a ajunge delicvenți”, spune autorul cărții „Homo Aggressivus”, Dorian Furtună.
Partea bună a lucrurilor este faptul că agresivitatea poate fi modelată.
„Dacă acești indivizi cresc într-o familie cumpătată și beneficiază de consiliere psihologică, riscul lor de a deveni delicvenți este de doar 18 procente. Influența genelor asupra comportamentului e de 50%, restul influenței revine circumstanțelor sociale, mediului și educației”, adaugă Dorian Furtună.
Potrivit unui studiu realizat de procurorii din țara noastră, delicvenţa juvenilă este determinată de lipsa supravegherii din partea părinţilor sau a persoanelor care îi înlocuiesc, anturajul şi condiţiile în care se educă copiii, degradarea valorilor morale şi spirituale.
Totodată, un impact negativ asupra stгăii psiho-emoţionale a copilului îl au și filmele ce abundă în scene de violenţă şi cruzime.
Potrivit specialiștilor, cel mai frecvent, copiii aflați în conflict cu legea provin din familii social-vulnerabile, familii monoparentale sau familii în care se consumă alcool.
Cum poate fi prevenită delicevența juvenilă, dar și ce măsuri iau autoritățile noastre pentru a diminua acest fenomen, aflați în VIDEO atașat.
