CHIȘINĂU, 25 aug - Sputnik, C.S. Astăzi creștinii din Moldova fac pomenirea Mitropolitului Bănulescu-Bodoni, primul sfânt canonizat de Biserica Ortodoxă din Moldova. Astăzi se împlinesc 3 ani de zile de la aflarea sfintelor sale moaște. Atunci, Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir, dimpreună cu membrii Sinodului BOM, au săvârșit deshumarea trupului, vrednicului de pomenire, Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni, din cripta bisericii voievodale „Adormirea Maicii Domnului” a Mănăstirii Căpriana.
Ierarhii, preoții și credincioșii au înălțat necontenit rugăciuni timp de trei ore, cât a durat deshumarea. Racla cu trupul Mitropolitului Gavriil a fost purtată în procesiune împreujurul ctitoriei lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, după care a fost așezată în interiorul bisericii.
Tomosul de canonizare a Mitropolitului Gavrill Bănulescu-Bodoni a fost citit la data de 3 septembrie, în timpul Sfintei Liturghii la Mănăstirea Căpriana.
Viața Sfântului Gavriil (Bănulescu-Bodoni)
Gavriil (născut Grigorie Bănulescu-Bodoni), a fost Mitropolit al Moldovei, Poltavei, Kievului ulterior al Basarabiei. Om de cultură român, Mitropolit al Moldovei, scriitor ecleziastic. El s-a născut în 1746 în oraşul Bistriţa din Transilvania, într-o familie de nobili ruinaţi (răzeşi), refugiaţi aici din Moldova.
Şi-a absolvit studiile în Transilvania, apoi la Academia duhovnicească din Kiev, la şcolile greceşti din Patmos, Smirna şi la mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos. Devine profesor, în Transilvania în anul 1776, apoi la Iaşi în anul 1777. Se călugăreşte la Constantinopol în 1779, cu numele Gavriil, continuându-şi studiile la Patmos.
A fost mitropolit al Poltavei, apoi al Kievui, iar în 1801 Țarul Alexandru I l-a numit membru al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse.
La 27 martie 1808, printr-un ucaz al aceluiaşi ţar, a fost numit exarh al Bisericii din Moldova şi Țara Românească — ambele ţări fiind sub influenţa şi gestionarea rusă, conducând Mitropolia Moldovei până după pacea de la Bucureşti (16 mai 1812). În această calitate a tipărit mai multe cărţi şi a lucrat pentru buna desfăşurare a vieţii bisericeşti. La 21 august 1813, Țarul Rusiei l-a numit în fruntea noii Arhiepiscopii a Basarabiei, cu reşedinţa în Chişinău, create la cererea sa.
La demersul mitropolitului Gavriil, în anul 1814, în Basarabia a fost deschisă o tipografie la care s-au tipărit cărţi importante pentru cult, pentru toţi oamenii ortodocşi.
Mitropolitul Gavriil a păstorit până la moarte (martie 1821) în Arhiepiscopia Basarabiei, unde a înfiinţat și un Seminar Teologic.
.jpg){kind=link}