Podcasturi
Comentariile experților, puncte de vedere în probleme de actualitate, opinii controversate – în podcasturile și emisiunile Sputnik Moldova

În ce condiții Dodon ar putea fi obligat să desemneze un premier

© Sputnik / OsmatescoMaxim Lebedinschi
Maxim Lebedinschi - Sputnik Moldova
Abonare
Mai mulți experți de la Chișinău încearcă să vadă dedesubturile juridice și politice a sesizării Președintelui Igor Dodon la Curtea Constituțională prin care Șeful Statului solicită dacă este obligat să declanşeze procedura consultării fracţiunilor parlamentare şi înaintării unui candidat la funcţia de Prim-ministru în lipsa organelor de conducere a Parlamentului.
În ce condiții Dodon ar putea fi obligat să desemneze un premier

Consilierul prezidențial Maxim Lebedinschi, care a și depus solicitarea de interpretare, spune că Moldova nu a avut asemenea situații când la două luni de la alegeri, Parlamentul este încă nefuncțional și rămâne fără organele de conducere.

”Am ajuns în situația de incertitudine juridică în care chiar dacă președintele statului va înainta candidatura primului ministru, nu are cine să convoace ședința Parlamentului pentru a propune subiectul pe ordinea de zi și a-l supune dezbaterilor ”, a declarat consilierul prezidențial.

În motivarea solicitării de interpretare instituția prezidențială explică  că este nevoie de această explicare a Legii Supreme pentru că în situaţia în care Legislativul nu este funcţional, desemnarea unui prim-ministru de către şeful statului ar fi o formalitate fără efecte juridice.

Maxim Lebedinschi  a declarat în studioul radio Sputnik Moldova, că „prin această  sesizare dorim să aflăm un răspuns  la întrebarea  dacă neîntrunirea Legislativului în şedinţă plenară pentru examinarea subiectului investirii Guvernului, fie imposibilitatea întrunirii acestuia pe motivul lipsei organului care îl convoacă se consideră respingere tacită, sau nesusţinerea candidaturii propuse. Este această situaţie o imposibilitate a acordării votului de încredere pentru investirea Guvernului?".

Potrivit legislației naționale, dacă până în data de 21 iunie (timp de trei luni de la ședința de constituire a Parlamentului – 21 martie) forul legislativ, ales pe data de 24 februarie 2019, nu va adopta nicio lege, președintele țării se va adresa la Curtea Constituțională cu solicitarea de a stabili dacă există circumstanțe de dizolvare a Parlamentului. Dacă Înalta Curtea va stabili existența acestor circumstanțe, atunci șeful statului va semna decretul cu privire la dizolvarea Parlamentului și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate.

 

Autor:Eduard Maciac

 

Urmăriți Sputnik Moldova pe rețeaua de socializare OK>>>

 

Fluxul de știri
0