Victor Burunsus a menționat că în Moldova creşterea economică este corelată în mare parte cu fluxul de transferuri bănești şi consumul generat de acestea. Acest fapt expune economia ţării la o serie de vulnerabilităţi în cazul scăderii fluxului de transferuri. În asemenea situații, spune expertul, trebuie să vorbim despre o schimbare structurală a economiei naţionale şi anume necesitatea înlocuirii modelului inerţial de creştere, bazat pe consumul alimentat de transferurile bănești, în favoarea unui model dinamic, bazat pe atragerea de investiţii, precum şi pe dezvoltarea industriilor exportatoare de bunuri şi servicii. Victor Burunsus a declarat că, pentru o țară mică cum este Moldova, un model de creștere economică ar fi cel bazat pe export.
„Când vorbim de exporturi trebuie să avem în vedere că ceea ce ar putea fi avantajos pentru Moldova ar fi exporturile cu un nivel înalt de prelucrare sau unul cu o valoare adăugată, când este vorba de servicii din domeniul tehnologiei informației. Creșterea economică pe care o vedem noi în ultimii 15 ani în Moldova nu este suficientă pentru a asigura un trai decent. Pentru ca acest lucru să se întâmple, noi avem nevoie de o creștere de peste 10% timp de 10 ani consecutiv, pentru a ajunge statele spre care migrează cetățenii noștri,” a declarat Victor Burunsus.
În 2018, Guvernul a aprobat, iar Parlamentul a adoptat principalul document de planificare strategică al țării - Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2030”. Strategia stabilește prioritățile sectoriale de dezvoltare pe termen lung, pentru cei patru piloni de bază cum ar fi economie durabilă și incluzivă, capital uman și social robust, instituții oneste și eficiente și un mediu ambiant sănătos. Pentru dezvoltarea domeniilor menționate, până în anul 2030, au fost stabilite 10 obiective de dezvoltare durabilă la nivel național, printre care garantarea educației de calitate, asigurarea unei guvernări eficiente, creșterea accesului oamenilor la infrastructură şi ameliorarea condițiilor de muncă.
Autor: Eduard Maciac
