În România este recunoscut diagnosticul „dependenţa de cofeină“, mai exact în cadrul clasificării „Tulburări mentale şi de comportament datorate folosirii altor stimulanţi incluzând cofeina“.
„Studiile arată că mai bine de 50% din consumatorii de cofeină întâmpină dificultăţi de reducere sau renunţare la acest drog. Dacă se întrerupe brusc consumul de cafea, creierul rămâne fără combustibil şi apare senzaţia de oboseală, care te determină să bei cafea din nou. Riscul de a deveni dependent de cafea ţine de factori diverşi, de la cei de natură genetică la cei de natură socială”, explică medicul psihiatru Petronela Nechita, citat de Ziarul de Iaşi.
În cazul dependenţei de cafea, atunci când consumul este întrerupt, apar simptome precum durere de cap, oboseală, scăderea capacităţii de concentrare şi stări de iritare sau chiar depresie. Consumul excesiv poate conduce la creşterea tensiunii arteriale, palpitaţii, palme umezite, agitaţie, irascibilitate.
Specialistul nu recomandă consumul excesiv de cafea persoanelor care sunt deja predispuse la stres, fiindcă aceasta le poate agrava simptomele, iar anxietatea, insomniile sau oboseala cronică sunt semnele unei dependenţe puternice.
Potrivit recomandărilor European Food Safety Authority, adulţii pot să consume fără probleme o doză unică de cafea de până la 200 de milligrame, sau maximum 400 de miligrame pe zi. Iar femeile însărcinate pot consuma 200 de miligrame pe zi, fără riscuri pentru copil.
