Scrutinul parlamentar va fi organizat în baza unui sistem mixt: proporţional şi majoritar, într-o circumscripţie naţională şi în circumscripţii uninominale. În circumscripţia naţională se vor alege 50 de deputaţi în baza votului reprezentării proporţionale. În circumscripţiile uninominale se vor alege 51 de deputaţi în baza votului majoritar, câte unul de la fiecare circumscripţie.
Totodată, pe 24 februarie, va fi organizat și un referendum consultativ. La acest plebiscit cetățenii urmează să răspundă la întrebarea dacă sunt de acord sau nu cu reducerea numărului deputaților în Parlament de la 101 la 61 și dacă sunt de acord sau nu ca poporul să poată revoca sau demite din funcții deputații care nu-și îndeplinesc corespunzător obligațiile.
Astfel, alegătorii care vor participa la scrutinul parlamentar și la referendum vor primi patru buletine de vot. Pe două buletine vor fi înscriși candidații electorali pe circumscripția națională și candidații care concurează în circumscripțiile uninominale. Alte două buletine de vot se vor referi la cele două întrebări propuse în cadrul plebiscitului național.
Cetățenii cu drept de vot sunt în drept să decidă dacă participă sau nu concomitent la alegerea viitorilor deputați și la exprimarea opiniei în cadrul referendumului consultativ. În cazul, în care unii alegătorii nu doresc să participe la unul din cele exerciții de vot, aceștia vor primi doar două buletine.
Vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Rodica Ciubotaru, a declarat în studioul Radio Sputnik Moldova că cetățenii care se vor deplasa la secțiile de votare vor solicita buletinele de vot în funcție de preferințele lor politice.
"Dacă cetățenii vor să participe doar la scrutinul parlamentar, atunci îi pot solicita membrului biroului electoral exclusiv buletine pentru alegerile parlamentare, iar dacă doresc să participe și la referendum, atunci ei vor solicită toate cele patru buletine de vot", a declarat Rodica Ciubotaru, vicepreședintele CEC.
Conform Codului Electoral, pentru ca un referendum să fie declarat valabil este necesară participarea a cel puțin 1/3 din alegătorii înscriși în listele electorale.
Până în 1997, pragurile de validare a referendumurilor au fost de 50 la sută pentru cele constituționale și de 3/5 pentru celelalte tipuri de plebiscite. Deși pragurile au fost diminuate, ultimele două referendumuri, cel din 2017 și cel din 2010, au eșuat din cauza prezenței joase la urne.
Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.
Autor: Cristina Baș
