CHIȘINĂU, 10 feb – Sputnik. Cercetătorii de la Universitatea McGill (Canada) avertizează, într-un comunicat transmis EurekAlert!, că topirea gheţarilor va avea consecințe imprevizibile asupra climei Pământului.
Studiul lor recent este primul care simulează efectele pe care reducerea rapidă a zonei ghețarilor din Arctica și Antarctica le va avea asupra temperaturii oceanelor și a aerului, precum şi asupra modelelor de circulaţie, până în 2100.
Potrivit studiului, temperatura medie a Pământului va crește cu 3-4 grade peste nivelul preindustrial, ceea ce va conduce la eliberarea în oceane a unei cantităţi enorme de apă în urma topirii fâşiilor de gheaţă din Groenlanda și Antarctica.
Acest lucru va provoca perturbări semnificative ale curenților oceanici și va schimba distribuția temperaturilor medii anuale pe întreaga planetă, avertizează profesorul asociat Nick Golledge de la Universitatea Victoria din Wellington. Cercetătorul a condus echipa internațională de cercetare formată din oameni de știință din Canada, Noua Zeelandă, Marea Britanie, Germania și SUA.
Efectele topirii fâşiilor de gheață sunt mult mai semnificative decât modificările nivelului mării. Pe măsură ce apa mai caldă intră în oceane, de exemplu în Oceanul Atlantic de Nord, curenții oceanici majori, cum este Gulf Stream, vor fi în mod semnificativ slăbiți. Acest lucru va conduce la temperaturi mai ridicate ale aerului în Arctica, Canada de Est și America Centrală și la temperaturi mai scăzute în Europa de Nord-Vest, de cealaltă parte a Oceanului Atlantic.
În plus, între 2065 și 2075, va avea loc cea mai rapidă creștere a nivelului mării, însă nu va fi un fenomen uniform. În apropierea polilor, nivelul mării ar putea, dimpotrivă, să fie redus, iar insulele Oceanului Pacific să fie inundate. Topirea ghețarilor va afecta temperatura aerului.
