Potrivit lui Veaceslav Sârbu, din cele 170 de cazuri de conducere a mijlocului de transport în stare de ebrietate, 115 sunt penale, iar 12 dosare sunt contravenționale, adică conducerea sub influența alcoolului cu grad minim. Totodată, în 40 de cazuri s-a constatat refuzul șoferilor de a trece testul de alcoolemie. Au fost constatate și trei cazuri de ebrietate narcotică.
Statistica analogică cu anul precedent demonstrează că cifrele privind conducerea unităților de transport în stare de ebrietate sunt în creștere cu aproximativ 5%.
Reprezentantul INP explică această creștere prin faptul că ’’deocamdată nu a fost pronunțată o hotărâre definitivă pe conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate. Totodată, șoferii încă nu au conștientizat care sunt consecințele de rigoare și nu percep cât este de anevoioasă este calea de redobândire a unui drept care este anulat,’’ a precizat Veaceslav Sârbu.
Din 14 decembrie au intrat în vigoare modificările operate la Codul Contravențional și Codul Penal cu referire la conducerea mijloacelor de transport în stare de ebrietate. Potrivit noilor redacții a Codului Contravențional și a celui Penal, nu se mai acordă permis de conducere provizoriu în cazul în care este constatat la fața locului că un conducător al mijlocului de transport se află în stare de ebrietate, dar permisul se ridică și se remite către instanță pentru ca aceasta, în termen de trei zile, să decidă asupra măsurii de siguranță cu examinarea ulterioară a cazului.
Autor: Eduard Maciac
