În cartea pe care a lansat-o recent "Mozaicul uman. Evoluția omului și originea raselor", Dorian Furtună a reușit să îmbine cercetări, exemple și teorii din cele mai diverse domenii științifice pentru a demonstra originea biologică a speciei umane. În câteva capitole autorul argumentează că mentalitatea proprie unor sau altor popoare este determinată nu doar de mediul social în care acele popoare s-au cultivat ci și de moștenirea genetică pe care o poartă.
"De-a lungul mileniilor fiecare popor trece printr-o anumită selecție, unii indivizi sunt adaptați mai bine la acel mediu de viață. Cei care sunt adaptați mai bine lasă mai mulți urmași și genele asociate cu acele adaptări devin răspândite la nivelul populației. Aceste gene pot fi responsabile de anumite trăsături fizice, fiziologice sau cognitive. De-a lungul secolelor sau mileniului se concentrează o categorie de gene responsabilă pentru o mentalitate mai colectivistă la asiatici, sau mai individualistă la unele populații europene", a explicat cercetătorul științific.
Potrivit lui Dorian Furtună, rasele umane s-au format acum 10-12 mii de ani în perioada neolitică, atunci când s-a răspândit agricultura, datorită căreia unele popoare au fost avantajate demografic și trăsăturile lor rasiale au devenit specifice pentru un teritoriu vast. Acestea s-au păstrat din cauza distanțelor geografice și a xenofobiei într-o relativă izolare unele față de altele și aceasta le-a permis să-și consolideze trăsăturile.
"Acum însă acest fenomen nu mai este atât de valabil, pentru că relațiile culturale internaționale duc la contactele dintre populație și al ștergerea frontierelor, inclusiv rasiale. Datorită fenomenului migrației, globalizării, frontierele dintre rase se șterg treptat și se formează o diversitate greu de definit și de clasificat pentru un antropolog", a spus etologul.
Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.
Autor: Cristina Baș
