CHIȘINĂU, 1 nov – Sputnik. Proiectul de lege constituțională care prevede redenumirea limbii de stat în Constituția Republicii Moldova din moldovenească în română nu va mai fi discutat în Parlamentul de la Chișinău. Termenul de dezbatere și aprobare a proiectului în Parlament expiră în data de 2 noiembrie 2018, iar astăzi majoritatea parlamentară nu a susținut propunerea PLDM de a include această inițiativă pe ordinea de zi a ședinței plenare.
Pentru includerea acestei inițiative legislative pe ordinea de zi a ședințelor au votat doar 21 de deputați din cei 101. Propunerea nu a fost susținută de fracțiunile PSRM, PD, PCRM.
Socialistul Vlad Bătrâncea a chemat liberal-democrații ”să termine cu aceste jocuri politice” și să pună la vot această problemă la un referendum național.
”Voi nu doriți să ieșiți la referendum, deoarece știți foarte bine că veți rămâne și fără integrare europeană, și fără NATO, și fără unire, și fără denumirea limbii”, a spus deputatul.
Deputatul democrat Marian Lupu a declarat că, din punct de vedere juridic, acest proiect nu poate fi propus spre votare în Parlament.
Potrivit legislației naționale, aceste proiect de lege nu mai poate fi supus dezbaterilor în forul legislativ. Pentru ca deputații să revină la această inițiativă este nevoie să se înceapă procedura de la zero, începând cu înregistrarea documentului în Parlament, dar asta deja în viitorul Legislativ ce urmează să fie ales în urma votului din 24 februarie 2019.
Candu a intuit că proiectul ce prevede redenumirea limbi de stat va suferi eșec
Președintele Legislativului, Andrian Candu, a afirmat că discuțiile despre schimbarea limbii de stat la ora actuală nu sunt oportune. În opinia sa, acest subiect va diviza societatea și va genera multe dispute.
”Nu avem posibilitate la ora actuală să intrăm în dezbateri pe acest subiect, care va diviza societatea și va crea confruntări și dispute”, a declarat anterior Candu.
”Nu cred că astăzi este momentul să punem la vot schimbarea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova, deoarece va fi un eșec. Va fi un eșec pe care eu nu vreau să mi-l asum așa cum și l-au asumat PL și PLDM în privința modificării Constituției pe integrarea europeană”, a spus Candu.
Curtea Constituțională și Guvernul susțin ideea redenumirii limbii de stat
În octombrie anul trecut, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a avizat pozitiv inițiativa unui grup de deputați – PL și PLDM – care propun redenumirea limbii oficiale din moldovenească în română în textul Constituției.
Curtea Constituțională a menționat în decizia sa că Declarația de Independență, care prevede că limba oficială în Republica Moldova este limba română, nu încetează să-și producă efectele, iar normele sale sunt parte integrantă a Constituției Republicii Moldova și fac parte din corpul Constituției.
Curtea a mai statuat că indiferent dacă va fi modificat sau nu articolul 13 din Constituție, prevederile Declarației de Independență urmează să fie aplicate direct și că acestea prevalează în raport cu Legea Supremă.
Ulterior, în decembrie 2017 și Guvernul Republicii Moldova a susținut inițiativa legislativă de modificare a articolului 13 din Constituția Republicii Moldova prin substituirea sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu „limba română”.
”Propunerea legislativă este în conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale, care prevede că în cazul divergențelor între textul Declarației de Independență și cel al Constituției, prevalează cel din Declarația de Independență”, se menționează în avizul pozitiv al Guvernului.
În Declarația de Independență a Republicii Moldova, aprobată în 1991, deputații au stabilit că limba de stat este limba română.
Dodon spune că doar poporul poate decide asupra schimbării limbii de stat
Președintele țării, Igor Dodon, este de părere că poporul trebuie să pună punctul pe ”i” în disputa cu privire la denumirea limbii, de exemplu, în cadrul unui referendum.
Șeful statului consideră inadmisibile și nelegitime încercările de a legifera limba română ca limbă oficială a Republicii Moldova.
Potrivit lui Dodon, ”denumirea de limba moldovenească este încetățenită de secole pe teritoriul țării noastre, constituie un element fundamental al identității și al matricei culturale a moldovenilor”.
”Majoritatea absolută a populației băștinașe a Republicii Moldova consideră că vorbește în limba moldovenească. Iar dacă cineva, de oriunde o fi ei, au dubii în această privință, putem organiza un referendum la care să întrebăm cetățenii ce denumire a limbii preferă: română sau moldovenească”, este de părere Igor Dodon.
Pentru modificarea prevederilor Constituției sunt necesare cel puțin 67 de voturi ale deputaților în Parlament.
