Un grup de arheologi, istorici și arhitecți va cerceta bijuteriile subterane ale Chișinăului timp de 12 luni. Proiectul intitulat „Chișinăul subteran" este finanțat de Ambasada SUA la Chișinău și face parte dintr-un proiect mai amplu în care se propune cercetarea minuțioasă a galeriilor și pivnițelor subterane aflate în mai multe orașe ale țării.
„Acest proiect se numește „Istorii ascunse ale Republicii Moldova", deoarece de partea subterană a Moldovei se vorbește foarte mult. Sunt foarte multe legende, dar prea puțină știință este la acest capitol. Timp de 12 luni — doi istorici, doi arheologi și doi arhitecți vor încerca să răscolească în arhive care a fost rolul acestor galerii, beciuri și rețele subterane ale Chișinăului. Inițial, proiectul vizează doar două localități — Chișinău și Soroca. Dar vom încerca să-l încadrăm într-un proiect mai mare — Moldova Subterană.", spune doctorul în istorie Sergiu Musteață.
Istoricul atrage atenția că galeriile și beciurile din subsolul Capitalei au avut un rol important în viața de zi cu zi a strămoșilor noștri.
„Când spunem rețele subterane, nu trebuie să ne gândim la partea secretă a orașului. Este vorba de partea cotidianului urban. Respectiv, aici vorbim despre acele pivnițe sub fiecare casă, sunt acele rețele de apeduct sau însăși bazinele de apă care au fost construite la începutul secolului al XIX-lea, după care s-a extins această rețea de canalizare", adaugă Sergiu Musteaţă, doctor în istorie, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din R. Moldova.
Istoricul spune că în cadrul proiectului va fi identificat rolul initial al acestor galerii, dar și la ce au servit ulterior, pe parcursul anilor.
„Vom vorbi despre rolul lor inițial, după care funcționalitatea lor în perioada sovietică, când unele speții subterane au fost locuri de detenție sau executare. Sigur că avem și părți ale istoriei mai puțin plăcute, dar este parte a istoriei orașului", adaugă Sergiu Musteaţă, doctor în istorie, preşedintele Asociaţiei Istoricilor din Republica Moldova.
Cert este că țara noastră este bogată în monumente doar că, de cele mai multe ori, acestea nu sunt valorificate.
„După numărul sau concentrarea de situri culturale pe care le are Republica Moldova, cred că suntem pe primul loc în Europa sau printre primele locuri. Problema cea mare este protejarea și valorificarea lor, modul în care le cercetăm și aducem informație clară și utilă atât cetățeanului, cât și omului din afară", adaugă Sergiu Musteață.
Autor: Silvia Zavadovschi
