CHIȘINĂU, 15 oct — Sputnik. Etnograful Iurie Șveț a povestit mai demult pe blogul său despre vizita efectuată la Chișinău în 1843 de cunoscutul scriitor polonez Józef Ignacy Kraszewski, care a făcut o descriere amănunțită a orașul, trecând în revistă și unele clădiri importante.
Iată ce scria Kraszewski: „Străzile Chișinăului, ca și oriunde, sunt străjuite de șiruri drepte de căsuțe albe ce răsar ca ciupercile și care nu se deosebesc prin nimic una de alta. Această comparație nu este exagerată, deoarece casele se înalță văzând cu ochii. Am descoperit doar câteva clădiri vechi care sunt mai originale, pe jumătate din lemn, cu balustradă și cerdac, acoperișuri înalte și scară exterioară, cu obloane care se ridică și cu streșini care fac umbră unde stăteau așezați la sol cu picioarele încrucișate greci, bulgari și moldoveni, trăgând încet din lulea. Însă numărul acestor case, interesante pentru călător prin pitorescul lor, scade treptat: trebuie să le cauți, iar încurând va fi imposibil să le mai găsești. În locul acestora se vor construi niște cutii mari care se numesc case frumoase din piatră, numite frumoase probabil pentru că sunt netede și albe. Casele vechi, după cum se vede, sunt sortite demolării".
„Descrierea suscită curiozitatea, însă unui chișinăuian din zilele noastre nu-i va trezi nici o amintire: astfel de căsuțe, cu siguranță, el nu a întâlnit nicăieri. Pentru a înțelege ce l-a interesat atât de mult pe Kraszewski la Chișinău, să ne amintim de faptul că, la aproape 100 de ani după vizita scriitorului polonez, în 1931, a apărut articolul istoricului român Petre Constantinescu-Iași „Cele mai vechi case din Chișinău". Autorul a studiat cele mai vechi case din orașul nostru, în special, cele descrise de Kraszewski în anul 1843", a menționat Șveț.
Potrivit acestuia, Constantinescu-Iași raportează apariția acestor case la perioada imediat următoare a războiului ruso-turc din anii 1787 — 1791 până în primii ani după alipirea Basarabiei la Rusia.
„În acel război Chișinăul a suferit deosebit de mult, fiind distrus aproape în totalitate, de aceea perioada respectivă coincide cu faza ridicării active a orașului din cenușă. Datorită faptului că articolul lui Constantinescu-Iași a fost ilustrată cu foarte multe fotografii, astăzi noi putem vedea cum arătau acele clădiri", a adăugat Șveț precizând că în momentul în care au fost fotografiate casele trecuseră demult de vârsta de 100 de ani și toate se aflau în partea de jos a orașului, fiind locuite nu de către cei mai bogați chișinăuieni.
Etnologul menționează că aceste case nu fuseseră demult renovate de aceea în fotografie ele apar destul de jerpelite.
Unele clădiri care atrăgeau pe vremuri privirile călătorilor au rezistat, cel puțin, până la sfârșitul anului 1959. De exemplu, casa lui Zagorodnâi care a fost fotografiată din câteva unghiuri în perioade diferite.
Prezentăm mai jos fotografiile din articolul lui Petre Constantinescu-Iași.
