CHIȘINĂU, 8 aug — Sputnik, Daria Cernega. Erau mai mult de zece persoane care pretindeau la rolul țiganului Burbulea, cu unii fiind deja încheiat chiar și contractul, își amintește Sergiu Finiti. Însă legendarul Emil Loteanu continua totuși să caute candidatura potrivită.
Întâlnirea cu Loteanu
Tânărul Finiti a obținut acest rol aproape din întâmplare: asistentul regizorului era un coleg de studenție al artistului începător. Într-o zi, Finiti a primit o telegramă urgentă în care era rugat să plece imediat la Kaunas, unde demaraseră lucrările asupra filmului „O șatră urcă la cer".
„Loteanu s-a uitat la mine și mi-a zis: zâmbește. Eu am zâmbit. Apoi mi-a zis să râd și eu am început a râde. Pe urmă mi-a zis: plângi". Iar eu am început a plânge. Acest test l-am trecut normal. După aceea m-a întrebat: „Poți merge pe cal?" Eu am răspuns că în trei zile o să învăț. După această discuție am mers la poligon. A doua zi el a sosit acolo într-un automobil „Ceaika", iar eu i-am demonstrat astfel de trucuri ca „lumânarea" și „căderea din șa", ceea ce a apărut ulterior și în film", a spus actorul.
Pe platoul de filmare Loteanu era ca un despot, iar după filmări devenea un om blând, apropiat și sincer. Cerea de la actori dăruire totală, indiferent de circumstanțe.
Pe parcursul a două luni protagonistul lui Burbulea a fost nevoit să-și petreacă nopțile mai mult în avion. Conform înțelegerii lui Loteanu cu Teatrul Academic Muzical-Dramatic „A. S. Pușkin", unde era angajat Sergiu Finiti, acesta trebuia o zi să fie la repetiții la Chișinău, iar în ziua următoare să fie în Transcarpatia ucraineană. Astfel, avea un regim teribil. Până la prânz trebuia să repete la teatru, seara — să plece la aeroport, iar în zori să aterizeze la Lvov, de unde îl aștepta un taxi pentru a-l duce în Carpați, direct pe platoul de filmare, își amintește Finiti. În timpul filmărilor au fost realizate mai multe materiale, unice, care ar fi fost suficiente chiar și pentru un film cu cinci episoade. Însă, la comanda venită de „sus", autorii au fost nevoiți să taie din peliculă precum în carne vie.
„Eram la Moscova și am trecut pe la studioul cinematografic. Loteanu tocmai se ocupa de montarea acestui film, și plângea. I-au interzis să facă două episoade, i-au zis: doar unul. Plângea și spunea: „Serioja, uite ce cadre!", a menționat Finiti.
Adevărații țigani
În renumitul său film Loteanu nu a prea pătruns în modul de viață al țiganilor. Regizorul a dorit mai curând să creeze o istorie poetizată. Aceasta este părerea actorului care a interpretat rolul lui Burbulea. Deși în filmul „O șatră urcă la cer" s-au produs și țigani adevărați, nomazi. Aceștia își aveau flerul lor care îl atrăgea pe Loteanu.
„Aflându-ne la filmări în Transcarpatia, am dat de niște țigani nomazi. O șatră întreagă. La care Loteanu a zis: „Ei sunt analfabeți, nu au pașapoarte, însă ei sunt poligloți și cunosc maghiara, polona, româna, rusa. Ei sunt mai deștepți ca voi!", își amintește Finiti.
La filmări, mai cu seamă în scenele de masă, participau la vreo patruzeci de țigani nomazi. Finiti își amintește că aceștia erau capricioși. De exemplu, după ce începeau filmările, ei puteau cere majorarea tarifului. Loteanu avea conflicte cu ei.
Dragostea pentru cai
Dar nu numai țiganii erau năzuroși, ci și caii lor. La filmări au fost aduși cai din Alabino, o localitate din regiunea Moscova. Între anii 1962 și 2002 acolo a fost dislocat regimentul de cavalerie numit „мосфильмовский" (al studioului „Mosfilm"). Actorului care îl interpreta pe Burbulea i-a revenit calul cu numele Zakat, deținător al titlului de campion, dar și capricios. Nici nu dorea să știe de Finiti, iar acestuia i-a trebuit ceva timp ca să-l îmblânzească și să se împrietenească. În Carpați, în pauzele dintre filmări, actorul îl tot hrănea din palmă cu diferite poame.
„Trecuse un an, eu jucam în filmul „Pe urme de lup", când am auzit că sunt aduși caii de la Alabino. Peste câteva zile, asistentul regizorului îmi zice: „Vezi calul cel roșcat din herghelie? Este Zakat. Noi stăteam la vreo două sute de metri. L-am chemat pe nume. Dintr-odată, calul s-a desprins de herghelie, s-a apropiat de mine și a început să-și scuture coama. Probabil, eu nici din dragoste nu am plâns așa ca de această manifestare a recunoștinței!", a spus Finiti care pare și acum mișcat de această istorie.
