CHIȘINĂU, 4 aug — Sputnik. În toamna anului 2016, în țară a fost implementat un nou tratament al hepatitei virale C și cirozei hepatice. Ministerul Sănătății din acea perioadă, condus de ministrul Ruxanda Glavan, a întreprins mai multe măsuri, care au permis achiziționarea medicamentelor moderne pentru pacienții cu boli provocate de virusul Hepatitei C. Premiera a constat în faptul că aceste preparate ofereau posibilitatea bolnavilor să se vindece, obiectiv greu de atins până atunci. Eforturile ministrului Ruxanda Glavan au fost criticate și chiar sabotate. Unii nu-și doreau schimbări în acest domeniu, chiar dacă hepatita virală C și cirozele omorau, în fiecare an, sute de moldoveni. Noul tratament a dat rezultate, imediat după implementare. Până în prezent, peste 11 500 de pacienți, care sufereau de hepatită virală C și ciroză hepatică, s-au vindecat. Fostul ministru al Sănătății, Ruxanda Glavan, a vorbit, în cadrul emisiunii "ATITUDINI", despre eforturile depuse în acest scop. Reproducem, mai jos, o parte din interviu.
-Cum decurgea tratamentul hepatitei virale C, atunci când ați preluat conducerea Ministerului Sănătății?
În acea perioadă era, în general, o situație complicată în domeniul asigurării cu medicamente a instituțiilor medicale, accesului populației la medicamente compensate și tratamentelor desfășurate în cadrul programelor naționale. În 2016, după aproape șapte luni de muncă, am reușit să transformăm departamentul de achiziții, din cadrul Agenției Medicamentului, într-o structură independentă. În aceste condiții, a fost creat Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, care a avut responsabilitatea să înlăture impedimentele care limitau concurența. Așa am reușit să valorificăm bugetul de 35 de milioane de lei, alocat, anual, pentru tratamentul hepatitelor virale. Și dacă până atunci, cu această sumă, erau cumpărate medicamente pentru 300 de pacienți, noi am reușit să asigurăm tratamente pentru 7000. Ma bucur că eforturile noastre au dat rezultate, și că pacienții au acces la medicamente inofensive și eficiente.
-Știu că ați muncit mult, împreună cu echipa Dumneavoastră, pentru a face posibilă implementarea tratamentului modern al hepatitei virale C. Ce obstacole existau atunci?
A fost nevoie să revizuim listele de așteptare. Foarte mulți pacienți solicitau Ministerului Sănătății urgentarea tratamentului. Am evaluat situația și am constatat că nu exista o bază de date centralizată cu acești bolnavi. Am descoperit că avem aproximativ 12 mii de pacienți care, fie sufereau de hepatita virală C și ciroze, fie erau purtători ai acestui virus. Apoi, a urmat o perioadă în care au fost instruiți medicii din raioanele țării și din Chișinău, în domeniul aplicării tratamentului modern. Cea mai complicată perioadă a fost cea de informare a bolnavilor, pregătirea, depunerea și evaluarea dosarelor. A fost un proces anevoios, în care au fost implicați mulți medici de familie și medici infecționiști. Comisia Ministerului Sănătății, care recepționa și evalua dosarele, a făcut eforturi enorme. Au fost depuse, într-un termen scurt, 13 mii de dosare. Un grup de 5-7 medici analizau fiecare dosar și stabileau tratamentul pentru fiecare pacient. Le mulțumesc medicilor din componența acestei comisii, care în mod voluntar au acceptat să ajute oamenii. Sper că, ulterior, au fost apreciați pentru munca titanică.
-Și în tot acest răstimp, măsurile întreprinse în scopul asigurării accesului bolnavilor cu hepatite virale C și ciroze la tratamente moderne și eficiente au fost criticate și sabotate. Cum ați reușit să faceți față acestor presiuni?
Toată activitatea mea a fost sub presiune și critici. Pe de o parte, erau pacienți care așteptau schimbări imediate. În același timp, sistemul avea regulile sale. Paradoxal, toți afirmă că își doresc schimbări, însă nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea. Unii tind mai degrabă să se opună schimbărilor, dacă nu le înțeleg sau dacă trebuie să depună eforturi. De aceea, au existat critici și presiuni când am încercat să schimbăm procedura de achiziții în sănătate. Spitalele aveau o situație financiară dezastruoasă. Pacienții, deși erau asigurați medical, trebuiau să achite tratamentele atunci când erau spitalizați. De asemenea, am constatat că instituțiile medicale de nivel republican, unde erau tratați pacienți adulți, cumpărau vitamine pentru copii. În aceste condiții, trebuia să întreprindem o schimbare. În scurt timp, ne-a reușit să facem transparență în domeniul achizițiilor în sănătate și să economisim 170 de milioane de lei.
-La sfârșitul anului 2017, medicamentele moderne pentru tratamentul hepatitei virale C și ciroze au fost achiziționate cu întârziere. Credeți, putea fi evitată această situație?
Nu cunosc detaliile, de aceea îmi e greu să fac concluzii. Cert este că în domeniul sănătății va fi ordine, atunci când va exista un sistem informațional integrat. Un bun exemplu este cardul de sănătate implementat în România. Mulți au încercat să saboteze acest proiect. Însă cardul permite monitorizarea procesului prin care trece pacientul: din momentul în care a venit la medicul de familie și până la efectuarea tuturor investigațiilor medicale. În această situație, este vizibil dacă banii pentru consultații, investigații sau tratamente au fost achitați din fondurile de asigurări medicale sau din buzunarul pacienților. L-ați întrebat pe profesorul Victor Pântea câți bolnavi de hepatită virală C și ciroze avem. Nu cunoaștem, deoarece nu există un registru electronic. În consecință, este dificil de a planifica eficient sursele financiare pentru tratamente. În opinia mea, orice program național va fi implementat cu succes când va exista o comunicare, la nivel electronic, între toți medicii care se ocupă de un pacient. Și în aceste condiții, va exista și transparență în sistemul de sănătate.
Ruxanda Glavan a fost ministrul Sănătății în perioada 30 iulie 2015 — 25 iulie 2017.
Pentru a viziona interviul complet, accesați materialul video atașat.
Autor: Maria Dimineț
