CHIȘINĂU, 30 iul – Sputnik. Șeful Secției imagistică și tomografie computerizată din cadrul Centrului Republican de Diagnosticare Medicală (CRDM), Silviu Condrea, reținut astăzi de ofițerii CNA și procurorii anticorupție, poartă de patru ani titlul onorific de ”Om Emerit”. Acest titlu i-a fost oferit de președintele Nicolae Tomofti, în anul 2014.
Condrea este cercetat pentru abuz în serviciu şi corupere pasivă. Acesta este acuzat că a pus la cale o schemă infracțională de estorcare a banilor de la pacienții asigurați.
În anul 2014, șeful Secției imagistică și tomografie computerizată din cadrul CRDM a primit de la președintele de atunci, Nicolae Timofti, titlul onorific de ”Om Emerit” ”pentru muncă îndelungată şi prodigioasă în domeniul ocrotirii sănătăţii, contribuţie la implementarea metodelor avansate de diagnostic şi tratament şi activitate metodico-ştiinţifică intensă”.
În dimineața zilei de astăzi, acest titlu nu l-a ajutat pe Condrea atunci când ofițerii CNA și procurorii anticorupție au descins în biroul său. Oamenii legii au găsit în biroul de serviciu al şefului Secţiei imagistică şi tomografie computerizată din cadrul CRDM, dar şi în caseta de valori, deţinută în una din băncile comerciale din capitală, 80 de mii de euro, 50 de mii de dolari şi 100 de mii de lei.
Pe lângă sumele ridicate din birou şi din caseta de valori, au fost găsiţi mai mulţi bani la domiciliul acestuia. De la faţa locului, au fost ridicaţi: 37 de mii de euro, 18 200 de dolari şi 114 mii de lei. Provenienţa banilor urmează a fi clarificată.
În total, ofițerii CNA au reținut șapte angajaţi din sistemul medical în urma operaţiunii de documentare a faptelor de corupţie comise de către un grup de medici, asistenţi şi reprezentanţi ai unor clinici private. Potrivit materialelor cauzei, şeful Secţiei imagistică şi tomografie computerizată din cadrul Centrului republican de diagnosticare medicală ar fi organizat o reţea de medici din instituţiile medicale de stat şi din clinici private, prin intermediul cărora oferea servicii contra cost pacienţilor. În urma înţelegerii prealabile, medicii trimiteau pacienţii pentru investigaţii tomografice, ocolind programările corespunzătoare.
Astfel, pacienţii ar fi achitat banii direct şefului Secţiei imagistică şi tomografie computerizată, fără ca sumele să fie reflectate în evidenţa spitalului, iar medicii care „furnizau pacienţi” ar fi fost remuneraţi pentru fiecare om cu o parte din banii primiţi.
În cadrul dosarului, au fost documentate în jur de 100 de episoade în care s-a stabilit complicitatea a cel puţin 13 medici şi alţi angajaţi medicali din cadrul Centrului Republican de Diagnosticare Medicală, Institutului de Ftiziopulmunologie, Dispensarului Cardiologic şi unor clinici private.
