CHIȘINĂU, 5 iun — Sputnik. Ministerul Justiției a elaborat un proiect de lege cu privire la cooperarea dintre Republica Moldova și Curtea Penală Internațională. Potrivit notei informative la proiect, ”aceasta este parte a unui proiect grandios, pentru a asigura pacea şi liniştea internaţională prin crearea unei instituţii capabile să acţioneze la nivel mondial”.
”…în scopul de a stabili un sistem comun de justiţie penală internaţională şi de a consolida securitatea internaţională, prin Legea nr. 212, țara noastră a ratificat Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, Guvernul asumându-și responsabilitatea de a implementa prevederile acestuia”, este menționat în nota informativă la proiect.
Potrivit autorilor, proiectul implică cheltuieli din bugetul de stat în măsura contribuțiilor statelor părți care sunt calculate după un barem de cote-părți convenit, bazat pe baremul adoptat de Organizația Națiunilor Unite pentru bugetul său ordinar și adaptat conform principiilor pe care acest barem este fondat. De asemenea, Moldova va suporta și cheltuieli aferente executării pedepselor privative de libertate. Dar având în vedere că mecanismul de cooperarea cu Curtea Penală Internațională reprezintă o novație, suma alocațiilor necesare la moment nu poate fi estimată și va depinde de numărul cererilor Curții.
Potrivit proiectului de lege, autoritatea națională responsabilă de cooperarea cu Curtea ar urma să fie Procuratura Generală.
Exlusiv — Din culisele reformei Procuraturii>>>
La data de 17 iulie 1998, Conferinţa Diplomatică de la Roma a Plenipotenţiarilor Naţiunilor Unite a adoptat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale (CPI) în scopul de a asigura existenţa unei instituţii permanente care ar atrage persoanele la răspundere penală pentru genocid, crimele împotriva umanităţii, crimele de război și crimele de agresiune.
Curtea Penală Internaţională permanentă şi independentă, împuternicită cu anchetarea şi trimiterea în justiţie a celor mai atroce crime ale umanităţii şi crimele de război. Curtea funcţionează în baza principiului complementarităţii, care se referă la faptul că sistemele naţionale de justiţie continuă să aibă responsabilitatea primară pentru trimiterea în justiţie a acestor crime și are responsabilitatea de a acţiona doar atunci când sistemul naţional nu doreşte sau nu are posibilitatea de a ancheta sau a trimite în justiţie persoanele care se prezumă că au săvârșit infracțiuni împotriva umanității.
