CHIȘINĂU, 2 apr — Sputnik. Hărțuirea sexuală la locul de muncă este răspândită în Republica Moldova. La această concluzie au ajuns avocații care oferă asistență femeilor hărțuite sexual. Totuși, puține cazuri ajung în instanță. În primul rând, victimele nu au curajul să vorbească despre această experiență. În același timp, infracțiunea este greu de demonstrat, în lipsa probelor audio, video sau a martorilor. Despre fenomenul hărțuirii sexuale a discutat jurnalista Maria Dimineț cu avocatul Promo-LEX Vadim Vieru și coordonatoarea de program UN Women Viorica Ghimpu.
Ce fac moldovencele atunci când ajung victime ale hărțuirii sexuale la locul de muncă>>>
"Primele condamnări în baza articolului 173 din Codul Penal, care reglementează hărțuirea sexuală, au fost înregistrate în 2013. Între timp au fost investigate până la 30 de infracțiuni de acest fel. Fenomenul este însă foarte răspândit. Un studiu realizat în 2010 arată că 90 la sută dintre victimele hărțuirii sexuale nu raportează cazurile. Din experiența mea pot spune că, cel mai frecvent, șefii sunt cei care le hărțuiesc pe femei la locul de muncă. Iar victimele sunt nevoite să suporte umilința pentru a nu-și pierde serviciul. De altfel, Codul Muncii îi obligă pe angajatori să întreprindă măsuri pentru a preveni hărțuirea sexuală la locul de muncă. Este o normă nouă, și probabil va mai dura ceva timp până va fi implementată eficient", a precizat Vadim Vieru, avocat Promo-LEX.
Hărțuirea sexuală se manifestă prin gesturi, atingeri, mângâieri, comentarii indecente despre viața privată a persoanei, avansuri sexuale directe sau indirecte, refuzarea promovării sau majorării de salariu în cazul ignorării aluziilor.
"Favorurile sexuale pot fi solicitate indirect. De exemplu, agresorul sugerează persoanei că va fi angajată sau promovată în schimbul unei apropieri intime. Sau victima lucrează peste program mai multe zile pentru a finaliza un proiect important. La final însă nu primește bonusul promis. Iar agresorul îi dă de înțeles că trebuie să fie mai docilă, dacă își dorește să fie remunerată pentru munca suplimentară. Aceasta înseamnă hărțuire sexuală, care nu trebuie tolerată", a explicat Viorica Ghimpu, coordonatoarea de program UN Women.
Mai multe despre fenomenul hărțuirii sexuale la locul de muncă în Republica Moldova aflați din interviul video atașat.
