CHIȘINĂU, 19 feb — Sputnik. Luni, creștinii ortodocși au intrat în Postul Patruzecimii sau Postul Sfintelor Paști care durează șapte săptămâni și se va încheia pe 7 aprilie. Postul Mare este cel mai lung si cel mai aspru dintre cele patru posturi importante de peste an rânduite de Biserica Ortodoxă.
Conform scrierilor Sfinților Părinți, numele i s-a dat după postul de 40 de zile al Mântuitorului Iisus Hristos pe care l-a ținut înainte de ieșirea Sa la propovăduire. Despre acest post este scris în canonul 69 apostolic, canonul 50 al sinodului din Laodiceea, canonul 56 și 89 al sinodului Trulan, precum și numeroși Sfinți Părinți și scriitori bisericești.
Inițial el nu se ținea la fel peste tot: unii posteau o zi înainte de înviere, alții mai multe zile, până la o săptămână. Din veacul IV avem dovezi că acest post era de 40 de zile, iar apoi de 6 săptămâni, iar la Sinodul I Ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a stabilit că durata postului să fie de șapte săptămâni (49 de zile), ultima săptămână, numita a Patimilor, fiind considerată ca un post deosebit, mai sever, legat de Paștele Răstignirii.
Rânduiala Postului Mare
Conform Sfintei Tradiții, în primele două zile (luni și marți din săptămâna întâia a Postului Mare) se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă. De asemenea, în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele doua zile (vinerea și sâmbăta) din Săptămâna Patimilor.
Miercuri se ajunează până seara (odinioară pana după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite, când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta și duminica de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin.
Se dezleagă de asemenea la vin și untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ținere (însemnate în calendar cu cruce neagră: Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (9 martie), Sfinții 40 de mucenici (22 martie), Joia Canonului celui mare, iar de Bunavestire (7 aprilie) este dezlegare la vin. La praznicul Buneivestiri (7 aprilie) și în Duminica Floriilor se dezleagă și la pește. În cazul în care Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn și vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin, scrie părintele Prof. Dr. Ene Braniste în Liturgica Generală.
Rânduieli liturgice în prima săptămână a Postului Mare
Conform rânduielilor liturgice, în Biserica Ortodoxă, luni şi marţi din prima săptămână a Postului Mare sunt zile aliturgice. De asemenea, în primele patru zile din Postul Mare, în toate Bisericile ortodoxe, când este săvârșită slujba Pavecerniței Mari, este citit Canonul Mare sau Canonul de pocăință al Sfântului Andrei Criteanul.
Acesta este un imn liturgic care conține 9 cântări bogate, compuse la rândul lor din stihiri scurte de pocăință,(peste 250 la număr) ritmate de invocația "Miluiește-mă, Dumnezeule, miluiește-mă", cerere care amintește de rugăciunea vameșului din prima duminica a perioadei Triodului.
Canonul Sfântului Andrei Criteanul se cânta pe glasul al 6-lea. Irmosul se cântă de doua ori, la începutul și la sfârșitul cântării, iar rugăciunea "Miluiește-mă…" este însoțită de o metanie mica și de semnul sfintei cruci.
Canonul se citește pe fragmente în prima săptămână a Postului Mare în zilele de luni, marți, miercuri și joi, la Pavecerniță, iar în întregime se citește în ziua de joi din săptămâna a V-a a Postului Mare.
Sfântul și Dreptul Simeon și Sfânta Prorociță Ana>>>
Despre Canonul cel Mare
Canonul Sfântului Andrei Criteanul este un dialog al omului păcătos cu propria sa conștiință, luminată de citirea Sfintei Scripturi. Sufletul care se pocăiește plânge că nu a urmat pilda luminoasă a drepților virtuoși, ci robia patimilor arătate în mulți păcătoși, dintre care unii nu s-au pocăit, iar alții s-au mântuit tocmai fiindcă s-au pocăit.
Cu inima plină de smerenia vameșului, cu strigatul de iertare al fiului risipitor și cu gândul la înfricoșătoarea judecată, despre care vorbesc Evangheliile primelor trei duminici ale Triodului, autorul Canonului cel Mare ne arată deodată durerea și puterea pocăinței, leac și lumină a învierii sufletului din moartea păcatului.
Păcatul pe care îl descrie Canonul cel Mare nu este al unui singur om, ci al firii omenești căzute, începând cu Adam și Eva. De aceea, Canonul cel Mare îmbină pocăința cu meditația privind căderile în păcat sau biruința asupra păcatului, așa cum se văd acestea în Sfânta Scriptură.
Postul religios e mai mult decât a fi vegetarian
Alimentele vegetale pun organismul într-o anumită predispoziție pentru rugăciune și pentru priveghere, în timp ce produsele animale, care sunt legate de sânge și grăsime moleșesc organismul sau suscită în el patimi trupești. Abținerea de la produsele animale nu înseamnă prin ea însăși post, pentru că te poţi îmbuiba şi cu produse de post, dacă triplăm cantităţile de produse vegetale şi atunci nu poate fi vorba de post, ci doar de schimbare a felului bucatelor.
Postul material și cel duhovnicesc
Postul material este pentru a-l înlesni pe cel duhovnicesc, adică postul ochilor, al gurii, al inimii. Sfinții Părinţi ne îndeamnă ca să postească nu numai gura, ci și ochii, și urechile, și picioarele, și mâinile, și toate membrele corpului prin înfrânarea de la păcate.
Deci, avem un post de bucate şi un post de păcate: abţinerea de la gânduri necurate, de la cuvântul rău, fapte rele; toate acestea trebuie să fie integrate în post. Așadar, nu este vorba doar de a ne înfrâna de la carne, dar de a ne schimba și comportamentul.
