Anul-Nou era așteptat cu nerăbdare de către tinerii îndrăgostiți. Obiceiurile practicate în această perioadă le oferea ocazia să-și destăinuie sentimentele. În același timp, cei care doreau să se căsătorească, aveau posibilitatea să-și găsească perechea. Cel mai bun prilej pentru exprimarea trăirilor și identificarea unui partener era noaptea dintre ani, când cete de flăcăi mergeau cu uratul în casele gospodarilor cu fete de măritat.
"Flăcăii aveau posibilitatea să facă cunoștință cu fetele și să-și arate calitățile. Familia profita de această ocazie pentru a-și arăta avuția. Domnișoarele se pregăteau pentru acest moment în timpul șezătorilor. Ele brodau băsmăluțe, pe care le agățau ulterior în pieptul flăcăilor din ceată, față de care manifestau sentimente. Cetele nu ignorau nici fetele din familiile sărace, care pregăteau pentru flăcăi colaci din cea mai bună faină", a povestit pentru Radio Sputnik Moldova Valeriu Chiper.
Străbunii marcau Noul An fără brad. Simbolul acestei sărbători, în acele timpuri, era o cracă tăiată dintr-un copac fructifer.
"Puneam această cracă în foc, la cumpăna dintre ani. Lemnul ardea toată noaptea, iar oamenii cântau și dansau în jurul focului. Dacă a două zi razele soarelui treceau prin această cracă, atunci era un semn că noul an va fi bogat. Dacă nu se întâmpla asta, atunci urma un an secetos", a precizat Valeriu Chiper.
De asemenea, la trecerea dintre ani, strămoșii obișnuiau să tălmăcească viitorul. Unul dintre aceste ritualuri, practicat pe teritoriul țării noastre, era "Vergelul". Ceremonialul oferea posibilitatea fetelor să afle cum va arăta viitorul soț.
Autor: Maria Dimineț
