Interviu cu Dumitru Pulbere, fost președinte al Curții Constituționale
Cristina Bumbu-Dănuță, pentru Sputnik Moldova
Domnule Pulbere, actualmente noi putem pune la îndoială faptul că Republica Moldova este un stat independent?
Se fac încercări de a pune la îndoială independența statului Republica Moldova, în mod special, unii politicieni pun la îndoială acest fapt. De exemplu, cei care vorbesc despre unirea cu alte state, ei pun la îndoială statalitatea Republici Moldova. Ei ar trebui să se închine la statalitatea țării noastre.
Actualmente în Republica Moldova este politizat principiul suveranității, al independenței?
Bineînțeles că este politizat. Cetățenii pun la îndoială faptul că mai suntem independenți. Cum să nu facă acest lucru, dacă statul este condus de cetățeni străini? Da, Constituția prevede dubla cetățenie. Doar că după ce în Legea Supremă a fost introdusă această prevedere, a fost votată o lege prin care demnitarilor de rang înalt li se interzicea să aibă dublă cetățenie, această lege a funcționat foarte bine până în anul 2009. Atunci când a plecat Partidul Comuniștilor de la guvernare și au venit alte partide de centru dreapta, care au pus la îndoială această lege, au abrogat-o și acum toți cei care au dubla cetățenie ne guvernează (miniștri, judecători, procurori). Apropo, recent s-a discuta și despre faptul că cei care dețin dubla cetățenie să poată să activeze și în Serviciul de Informații și de Securitate.
Ce părere aveți dumneavoastră referitor la această inițiativă?
Eu cred că fiecare inițiativă legislativă poate fi discutată în Parlament. Orice deputat are dreptul să înainteze inițiative legislative. Cred că problema ar fi: trebuie sau nu ca un cetățean cu dublă cetățenie să activeze în domeniul securității naționale. Nu poate un cetățean care are două cetățenii să fie deputat, judecător, procuror sau să conducă țara. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, vor apărea conflicte de interese cu statul al cui cetățenie o mai are. Pentru că el depune jurământ în statul X și la noi. El va trebui să aleagă cărui stat să-i fie loial. Nouă, cetățenilor, ce ne rămâne să credem? Că încet, încet pierdem statalitatea. Eu ca cetățean al Republicii Moldova nu pot fi sigur că într-o bună zi nu voi fi trădat de un cinovnic.
"Constituția" și "Declarația de Independență" sunt documente fundamentale pentru fiecare stat, sunt bazele statului, care ar trebui respectate cu sfințenie. Care este atitudinea politicienilor noștri față de Constituția țării în ultimii ani?
În momentul adoptării Constituției Republicii Moldova, acest act fundamental al statului nostru era unul dintre cele mai performate în spațiu post-sovietic și în spațiul european. Noi ne mândream că avem o Constituție performantă. Bineînțeles că ulterior au fost introduse anumite modificări, în beneficiul statului și cetățeanului Republicii Moldova. Dar, în ultimul timp, cu părere de rău, chiar demnitarii de rang înalt, dar și unii judecători de la Curtea Constituțională, au o atitudine mai puțin serioasă față de Constituție. În Constituție este scris una, ei pot să procedeze altfel. De exemplu, după 2009, când la guvernare au venit forțele de centru dreapta, a existat o criză politică, nu putea fi ales președintele țării. În Constituție este scris că interimatul poate dura nu mai mult de două luni. În Constituție scrie că acest termen poate fi depășit pe un termen rezonabil, ceea ce ar însemna cam șase luni. Atunci interimatul a durat doi ani. Oare aceasta a fost o atitudine serioasă a demnitarilor față de Constituție? Iată așa treptat, treptat Legea Supremă își pierde din valoare. Nu mai vorbim aici de alte legi, care sunt modificate odată cu schimbarea guvernării.
În cazul în care conflictul transnistrean va fi soluționat după 2018 și va urma reîntregirea țării, (despre aceasta vorbește tot mai des președintele Igor Dodon), Constituția Republici Moldova va trebui să fie revăzută, modificată sau vom avea nevoie de o constituție nouă?
Am fost deputat, la întâlnirile cu electoratul eu le spuneam cetățenilor că noi trebuie să fim republică prezidențială, doar așa vom putea soluționa conflictul transnistrean. Oamenii spun că, atunci când comandă mulți, disciplină nu-i. Eu sunt adeptul unui stat prezidențial. Partidul Socialiștilor acum acumulează semnăturile pentru a iniția un referendum la care să fie pusă în discuție chestiunea schimbării formei de guvernare din parlamentară în prezidențială. În cazul în care la referendum cetățenii decid să schimbăm forma de guvernare, atunci vom avea nevoie de o nouă constituție.
Cum credeți că va fi stipulat în Constituție statutul regiunii transnistrene și a UTA Găgăuzia?
Eu salut măsurile pe care le întreprinde de președintele Igor Dodon. Trebuie să conștientizăm că reintegrarea țării nu poate fi făcută peste noapte. Bineînțeles că în cazul în care va fi emis un decret pentru a edita o nouă constituție, atunci, în cadrul comisiei care va munci la elaborarea unei noi legi supreme, vor trebui să participe și specialiști din UTA Găgăuzia, și din stânga și dreapta Nistrului. Sigur că noi suntem un stat unitar și așa trebuie să rămânem.
Anterior au fost purtate discuții în spațiul public despre transformarea Republicii Moldova într-o republică federativă? Cum comentați?
SUA și Federația Rusă au teritorii mari și de aceea acest model, federativ, este potrivit lor. În cazul nostru este mai complicat, Republica Moldova este o țară mică, eu nu știu unde mai putem să organizăm și federații, de ce ar fi nevoie de ele.
Domnule Pulbere, recent s-a discutat despre introducerea vectorului european în Constituția Republicii Moldova, ce părere aveți dumneavoastră în acest sens?
Noi mai întâi trebuie să vedem acest proiect de lege, dar mai este o cale lungă până atunci, el încă nici nu este elaborat. Până a propune această modificare, ei trebui să revadă și articolul din Constituție care prevede că Republica Moldova nu se aliniază la nicio ideologie. Orice vector de dezvoltare stipulat în Constituție este o ideologie. Iar Constituția Republicii Moldova interzice ca statul să se dezvolte după o oarecare ideologie.
Noi suntem un stat neutru, în acest sens, care este opinia dumneavoastră referitor la intenția unor politicieni de a promova tot mai activ aderarea Republicii Moldova la NATO
Republica Moldova este un stat neutru, acest fapt este stipulat în Constituție, de aceea eu sunt împotriva aderării. Dacă se dorește o colaborarea cu NATO, ar trebui ca militarii să se așeze și să discute ce ar presupune această colaborarea.
Domnule Pulbere, explicați-mi, vă rog, care sunt împuternicirile președintelui țării în cadrul unui republici parlamentare, stipulate în Constituție și care sunt, de fapt, atribuțiile președintelui Republicii Moldova la momentul actual?
În Constituție există un articol separat care se referă la atribuțiile președintelui țării. Sunt și alte legi care descriu mai exact aceste atribuții. În 2000, când a fost schimbată forma de guvernare, domnului președinte Vladimir Voronin i-au fost reduse atribuțiile, comparativ cu președinții precedenți. Acum președintele Igor Dodon are și mai puține atribuții.
Președintele a rămas mai mult o figură decorativă în acest stat?
O figură decorativă a fost președintele Nicolae Timofti. În cazul domnului Igor Dodon este altceva, dumnealui este foarte activ. Dumnealui nu poate să facă mai mult din cauză că nu are atribuțiile necesare. Recent Curtea Constituțională i-a mai luat o atribuție, cea de a numi ministrul Apărării. Președintele a fost suspendat din funcție pentru 30 min, timp în care a fost învestit ministrul Apărării de către președintele Parlamentului. Nici într-o țară nu veți găsi ceva similar. In acea zi Igor Dodon a semnat alte decrete de promulgare a legilor. Curtea Constituțională trebuie să se gândească și la statalitate, la liniște în stat. Iar pentru a păstra această liniște, Curtea Constituțională ar fi trebuit să suspende examinarea acestei probleme, să vină cu un apel către Guverne, Parlament și președintele țării de a se așeza la masa de negocieri. Sigur ar fi găsit altă soluție, să nu ne facem de râsul lumii.
Poate că se dorește premeditat să-i fie limitate atribuțiile președintelui țării și ulterior extinse atribuțiile prim-ministrului (după modelul Germaniei). Ulterior, cea mai râvnită funcție în stat ar putea deveni cea a prim-ministrului. Cum credeți are dreptul la viață o astfel de opinie? Oare cei care azi limitează atribuțiile președintelui nu se gândesc că viitorul președinte ar putea veni din rândul lor și atunci va avea mâinile legate, atribuții limitate?
Este o mențiune foarte bună. Acest lucru se poate întâmpla în cazul schimbării formei de guvernare Doar că în prezent noi avem o Constituție pe care trebuie s-o respectăm. Numai că uitați-vă cum se întâmplă la noi când este modificată forma de guvernare. Vă amintiți de hotărârea Curții Constituționale care a decis trecerea de la republică semi-prezidențială la cea parlamentară. Noi atunci trebuia să ne întoarcem la aceleași împuterniciri ale președintelui, la aceeași vârstă a persoanelor care candidează la funcția de președinte. Atunci multe lucruri s-au scăpat, nu știu cu rea voință sau nu. În așa fel Curtea Constituțională a intervenit în materia constituțională, atribuții pe care această instituție nu le are. Ea poate doar să spună contravine un act legislativ Constituției sau nu un, ea nu are împuterniciri de a tălmăci.
Domnule Pulbere, aveți un mesaj pentru cei care azi ne guvernează?
Stimate președinte al Republicii Moldova, stimate președinte al Parlamentului, stimate prim-ministru, stimaților deputați și miniștri, vă rog să respectați Constituția Republicii Moldova. Eu am spus și anterior că sunt două cărți sfinte pentru moldoveni, Biblia și Constituția, ele trebuie respectate.
Vă mulțumesc!
